A fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator politic si ziarist roman, de origine greaca.
Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman; a fost ales, post-mortem,
membru al Academiei Romane..
I-a fost postum harazit scriitorului prin excelenta reputat
ca lenes la scris, sa fie dat ca exemplu de ordine si de exactitate in acest
sector al vietii sociale. Caragiale nu lasa nici o scrisoare fara raspuns. Nici
nu lasa lucrul de azi pe maine .
Oricine i-ar fi scris, ca sa-i solicite un serviciu sau doar ca sa-l intrebe de
sanatate ori sa-i indrepte urari de zile faste, primea neintarziat raspunsul,
care lua rareori forma simplificata a biletului. Cand era vorba de un vechi
prieten, Caragiale ii consacra o veghe, la masa de lucru, iar rezultatul era o
scrisoare de oarecare proportii, calda, miezoasa, cu neasteptate formulari si
cu glume spontane, adevarat eveniment familial entru destinatar si cercul sau
de prieteni.
Scrisoare catre Ioan C. Pantu
Bucuresti, 21 Martie 1892
Frate Pantule,
Pentru buna ta scrisoare si pentru serviciul ce mi-ai facut,
iti multumesc din inima. Nu-ti pot exprima placerea ce mi-au facut cuvintele
tale incurajatoare: cand am aprobarea unui cerc asa de inteligent ca al vostru,
se-ntelege ca trebuie sa fiu mandru, si nimic nu e mai necesar pentru un om de
spirit, strivit de multimea neghiobilor si railor, decat mandria; in mandrie si
in despret e scaparea celui maltratat sau nebagat in seama de aceia pentru a
caror luminare lucreaza el storcandu-si mintea si sufletul.
Asa e de adanca aceasta simtire la mine incat iata pentru ce
anume iti scriu, scurt si cuprinzator:
Ar fi posibil sa traiesc eu cu nevasta-mea in Brasov dand lectii – eu
de limba franceza si cea romana si pentru incepatori in familii, iar
nevasta-mea de limba engleze, franceza si de piano? – Am incercat s-o fac asta
la Sibiu acum
un an. Sibienii nu m-au incurajat indestul sa fac acest pas. Daca s-ar putea si
ce masura ar avea aceasta posibilitate, te intreb pe tine, caruia sunt sigur ca
nu ti-ar displacea sa fim impreuna. Ar fi o mare satisfacere pentru mine, ca o
lucrare mai larga, o lucrare la care gandesc si pentru care am adunat material
destul, s-o pot scrie afara din tara romaneasca, unde de-atata vreme puternicii
deosebiti ce s-au perindat la putere vor sistematic, sub fel de fel de cuvinte,
sa ma tina intr-o pozitie umilitoare si inferioara.
Un exil voluntar mi-ar da multa energie de lucru, mai ales
ca m-as afla intr-un asa inteligent cerc ca al vostru. Eu fac apel dar la voi
toti, la tine indeosebi, sa ma ajutati in pasul ce voi sa fac.
Astept raspunsul tau si te rog sa primesti asigurarea celor
mai bune sentimente din partea vechiului tau.
I.L.Caragiale
(scrisoarea e in pastrarea Universitatii din Cluj, colectia
Andrei Birseanu, publicata de Ion Breazu in periodicul Transilvania, Sibiu , anul 72, iunie
1941, la Cronici. I.L.Caragiale si Transilvania)
Ioan C. Pantu (1860-1927), scriitor si profesor la Scoala
comerciala romina din Brasov
(1882-1918), a publicat indeosebi lucrari in stiintele comerciale. Era fiul
avocatului C. Pantu (1824-1885), deputat in dieta Ardealului si fratele
naturalistului Zaharia C. Pantu, autorul dictionarului botanic cu titlul
”Plantele cunoscute de oporul roman” (1906)
Catre G. Grideanu (cunoscut comerciant bucurestean)
1.1.1894
Crenvirstul international saluta cu respect cirnatul romin.
Berarul Caragiale saluta si felicita cu dragoste pe
confratele sau d. G. Grideanu supranumit Conasul romin.
La multi ani cu fericire si cu toate cele dorite,
I.L.Caragiale
Membru romin al Societatii internationale a chelnerilor din
tinarul regat al Rominiei.
(facsimile la muzeul Teatrului National din Bucuresti.
Publicata in ”Dimineata”, 8 Iulie 1912: O felicitare a lui Caragiale)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.