Socrate si Platon. Intrebari - posibile raspunsuri si multe intrebari

1. Cum ii vedea Platon pe poeti?

Platon spunea ca

poetii nu fac din intelepciune si stiinta ceea ce fac, ci se inspira printr-un oarecare dar dumnezeiesc, ca si profetii. Pentru ca si acestia spun multe lucruri frumoase, de stiut insa nu stiu nimic din ceea ce spun.

In proiectul sau de republica, in interesul comunitatii, Platon le refuza sederea in cetate; avea o idee inalta despre puterea poeziei, dar o considera inutila (chiar nociva) pentru ca el imagina o societate perfecta.

Nu-mi amintesc la cine am intalnit ideea (Andrei Cornea, care a facut traducerea?) ca Republica – lucrarea lui Platon – este gresit interpretata ca fiind un text politic. Nu cumva ar trebui ca dialogul sa fie tradus „republica interioara”? si atunci sensul intregului text se va schimba. Tind sa cred ca poate fi adevarat, pentru ca analizand scrierile lui Platon as zice ca de-a lungul vietii nu prea l-a preocupat politica, ci Ideea. La batranete ar fi scris cate ceva despre lege dar Ideea era preocuparea lui principala.

Conceptia despre Idei constituie un fel de "centru" al intregii filozofii a lui Platon.

***

Andrei Cornea s-a nascut in 3 Aprilie 1952, in Bucuresti si este scriitor, filosof, istoric al artei, clasicist, profesor universitar roman, fiul mai mic al lui Paul Cornea (profesor, critic si istoric literar)

***

2. Care sunt cele doua cai prin care omul ajunge la stiinta?

Cele doua cai sunt: presupunerea corecta (adevarata) si cunoasterea rationala.

Platon distinge doua feluri de cunoasteri: cunoasterea rationala si parere.

Cunoasterea rationala are  ca obiect lumea necorporala si suprasenzoriala a Ideilor, iar presupunerea (alaturi de credinta; Platon le numeste moduri de cunoastere inferioare) are ca obiect corpurile si copiile sau aparentele acestora. Realitate pura au numai prototipurile lucrurilor - Ideile - si de aceea numai despre acestea exista o cunoastere si o stiinta ade­varate.

3. Care este factorul ce joaca la Platon rolul principal in cunoastere?

Presupunerea adevarata.

4. Care este parerea lui Socrate despre cei care se tem de moarte?

Socrate arata ca

oamenii se tem de moarte ca si cand ar sti ca e cel mai mare rau. Temandu-te de moarte nu faci altceva decat sa te crezi intelept fara sa fii”.

5. Care e drumul pe care trebuie sa il parcurga omul, pentru a capata orice stiinta?

Poti capata orice stiinta daca o descoperi singur; dar nimeni nu poate descoperi ceva singur, daca nu cauta; nimeni nu cauta dacat atunci cand e incredintat ca nu poseda.

6. De ce considera Socrate ca lumea este un dascal rau?

Pentru ca opiniile oamenilor difera (in probleme serioase si esentiale), ba chiar aceeasi persoana are pareri diferite fata de sine. Socrate arata ca mai ales in problema dreptatii si nedraptatii lumea are parerile cele mai impartite.

Opiniile pot fi adevarate intr-un context si mai putin adevarate in altul.

7. Care este conditia esentiala a celor care stiu o stiinta?

Proba cea mai buna ca cineva stie ceva e ca poate sa faca si pe altii sa stie ce stie el – zice Socrate.

8. Care este pricina tuturor relelor?

Nestiinta, adica cea care-si inchipuie ca stie cand nu stie (ceea ce nu stie).

9. Care e principiul de baza al lui Socrate?

Cunoaste-te pe tine insuti!

10. In ce consta partea divina a sufletului?

In aceea ca prin aceasta parte omul stie si cugeta.

11. Care sunt cele doua atribute care determina fericirea?

Intelepciunea si bunatatea.

Hm. Unul dintre dictionarele de psihologie defineste fericirea ca fiind 

o stare deosebita de implinire a ceva ce s-a realizat si a provocat un succes neasteptat sau mult asteptat sau asteptat tensionat.

Se manifesta ca o stare euforica incarcata de trairi intense care nu doar ca provoaca un fel de traire recuperatorie puternica, ci si o energizare, o stare de receptivitate si toleranta, cresterea dorintei de a face ca si altii sa fie fericiti.

Barbey d’Aurevilly scrie:

Unii oameni cauta fericirea in placerile vietii, dar acumularea sau repetarea momentelor de placere nu duce la fericire. Placerea este fericirea ignorantilor. Fericirea este placerea inteleptilor.

Si iata cum – din nou! – ajung la vorba lui Andre Gide:

Cand un filosof iti raspunde nu mai pricepi nici ce l-ai intrebat.

12. Care este situatia in care adevarul este totuna cu neadevarul?

Aceea in care cineva spune ori numai adevarul ori numai neadevarul.

Adevarul este cea mai desavarsita Virtute, Binele cel mai inalt, netulburat de Materie, nesufocat de Trup, Binele gol, clar, neschimbător, imuabil, demn de veneratie afirma Hermes Mercurius Trismegistus (XV, 21)

Neadevarul este Materia, sunt toate corpurile materiale vii si nevii din toate universurile, fiind vizibile si invizibile, incapabile de Bine, destructibile, mediocre, dizolvabile, schimbatoare, in permanenta transformare si faurite unele din altele, spune acelasi Trismegistus.

Cine-i Hermes Trismegistus?! Etimologic discutand, Hermes e un zeu grec (mesagerul zeilor, intre altele), numit Thoth la egipteni, si Mercur la romani.

Din secolul al IV-lea i.e.n, grecii îl desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele de Hermes Mercurius Trismegistus. Se credea ca el se afla la originea a tot ceea ce zamisleste mintea omeneasca.

Hermes e o figura mitologica aflata la raspantia multor traditii. Numerosi gnostici identifica figura lui Hermes cu cea a lui Moise, a lui Isus sa a Sfantului Ioan. E usor de inteles daca stim (de la antici – altfel cum?) ca Hermes trece drept “maestrul secretului”.

Unul dintre textele hermetice fundamentale este Tabla de Smarald, atribuita lui Hermes Trismegistul:

Tot ce e sus seamana cu ce e jos si tot ce e jos seamana cu ce este sus. Si aceasta pentru a se realiza un singur miracol, din care s-au nascut apoi toate lucrurile, printr-o mereu aceeasi operatiune […]

13. Care sunt cele trei feluri de lucruri?

Bune, rele, nici bune-nici rele.

14. Ce semnificatie au jertfa si rugaciunea?

Jertfa inseamna sa daruiesti ceva zeilor; rugaciunea inseamna sa ceri ceva zeilor.

15. Ce este pietatea?

Stiinta de a cere si de a da zeilor.

In sens general, prin pietate se intelege trairea religioasa, adevarata pietate nefiind altceva decat adevarata traire religioasa a invataturii divine, dupa recomandarile divinitatilor.

16. Ce este virtutea? La cine apare?

Virtutea este ca un dar divin; nu exista de la natura, nici datorita invataturii, ci ea apare la cei la care apare fara legatura cu puterea lor de intelegere.

Din intelepciunea indienilor Cherokee

Demult, un batran intelept indian Cherokee isi invata nepotul despre "batalia interioara" ce se da in fiecare om. Spune:

- Nepoate, lupta se da in interiorul nostru intre doi lupi. Unul este raul, adica mania, invidia, gelozia, supararea, regretul, lacomia, aroganta, autocompatimirea, falsa mandrie, infumurarea, vinovatia, resentimentul, sentimentul de inferioritate, minciuna si ego-ul.

Celalalt lup este Binele, adica bucuria, pacea, dragostea, empatia, speranta, generozitatea, adevarul, seninatatea, smerenia, bunatatea, bunavointa, compasiunea si credinta.

Nepotul se gandeste cateva clipe si intreaba:

- Care lup castiga?

Batranul indian raspunde simplu:

- Cel pe care il hranesti.

17. Care este drumul celui care si-a oranduit cel mai bine viata?

Omul care a facut sa depinda de sine toate caile care duc la fericire sau aproape de ea, acela care nu depinde de alti oameni si nu e silit sa se abata din drumul lui – nici el, nici faptele lui – acela si-a oranduit bine viata.

18. In ce consta definitia conceptuala? Care este rolul conceptului?

A reda ceva necunoscut sau mai putin cunoscut prin ceva cunoscut, sau mai cunoscut. Conceptul nu cucereste necunoscutul, ci il anexeaza, prin el cunoasterea fiind o simpla extindere.