Gradina Lunii - o poveste parfumata

Da, gradina Lunii, pentru ca azi m-am lasat sedusa de Regina Noptii. De fapt, ma seduce in fiecare vara, in fiecare noapte cand infloreste. La lasarea serii visez inspirand parfumul ei suav. Toata noaptea e parfumata de aceasta planta si imi place tare mult; ma bucur de parfumul ei, ma bucur de frumusetea acestei plante. Multe amintiri frumoase imi evoca acest parfum puternic, minunat si azi adaug o noua amintire frumoasa legata de Regina Noptii.

In serile trecute mi-am zis: “Minunat!” Parfumul Reginei Noptii ma va inspira sa scriu o poveste parfumata minunata si originala. N-am scris Luni, pentru ca au fost multe de facut – am zis ca scriu Marti – dar si Marti a fost o zi plina si am preferat sa adorm invaluita in mireasma florii… La fel si Joi si Vineri… Dar azi e Sambata si termenul limita e… la limita. 

Regina ma invaluie cu parfumul ei, incerc sa imi concentrez imaginatia dar – vai! – un pui de caine Pechinez imi intrerupe visul si gandurile si imaginatia! 

Codruta se numeste catelusa si deloc nu e impresionata de mirosul acestei nopti minunate care a urmat unei zile tropicale. Codruta e interesata de usa pe care a intrat in casa la noi si pe care vrea sa iasa imediat! Si mai e interesata de “trabucul” electronic pe care il folosesc uneori, de cand am lasat tutunul…

Poze cu micuta cea adevarata: Codruta.

Cercetand despre Regina Noptii am aflat ca se mai numeste si Nicotiana, pentru ca din frunzele ei se poate obtine tutun – in multe parti ale lumii planta este cultivata pentru productia de tutun. Numele de Nicotiana i-a fost dat in onoarea lui Jean Nicot, ambasadorul Frantei in Portugalia, care in 1559 a trimis la curtea Caterinei de Medici cateva plante din aceasta specie, pentru a fi folosita in scopuri medicinale. In Anglia, in epoca Victoriana, Nicotiana era cultivata in parcuri si gradini publice, pentru frumusete dar in special pentru parfumul nemaiintalnit. Forma de stea sau trompeta a florilor si parfumul fermecator i-au facut pe scriitori sa imagineze povesti de dragoste al caror martor tacut erau florile de Regina Noptii. Parfumul ei se simte pe tot timpul noptii si esenta se simte de la distante de zeci de metri. Dar, ca orice frumusete – indraznesc sa afirm – e si periculoasa: e otravitoare – dupa ce o ingrijim trebuie sa ne spalam pe maini pentru ca atingem stratul lipicios ce-l are planta pe tulpina; si trebuie sa avem grija ca animalele de companie si copiii sa nu ajunga la aceste plante. Dar credeti ca pe Codruta – puiul de caine Pechinez o impresioneaza aceasta esenta sau faptul ca planta o poate otravi? Nu. E agitata pentru ca vrea la ea acasa si pentru ca vrea sa adulmece tutunul lichid din trabucul electronic! “Sacrilegiu!” ar exclama unii, dar nu e decat o dorinta de caine. Ce?! Catelusii nu pot avea dorinte? Pot – si sunt obositor de incapatanati pentru a si le indeplini! Codruta, cand nu e langa usa, scheunand, e in brate la mine, agitandu-se sa ajunga pe masa, la trabuc! Limbuta ei roz atarna lunga de-un cot si nu se mai potoleste! Codruta e in miscare de la ora 20 – iar acum, cand scriu, e aproape ora doua – noaptea tarziu (sau dimineata devreme, cum vreti sa ziceti). E micuta cat o veverita si la fel de rapida! Ce cauta o pisica pe un birou nu ma intreb, dar ce cauta un pui de Pechinez pe birou…? S-ar ascunde perfect in tufa de Regina Noptii cu rochita alba! Ce cauta Codruta in brate la mine si in povestea mea parfumata? O am in grija pentru doua zile deoarece stapana ei nu se simte bine si nu o poate ingriji cum trebuie. E greu pentru o persoana in varsta de 81 de ani sa ingrjeasca un pui de caine – indiferent ce rasa ar fi, dar Pechinezul e foarte jucaus, foarte agitat, debordand de energie! Cred ca mai usor dresez o veverita decat sa educ un Pechinez. Glumesc! E un caine intelgent si de Codruta sunt chiar indragostita – desi ma “bodogane” ceilalti ca il am “pe cap” Dar nu e pe capul meu, e in bratele mele si adulmeca aerul alaturi de mine – fiecare cautand in aer o aroma anume. 

Ar fi trebuit sa incep cu “A fost odata ca niciodata un pui de caine care tanjea dupa stapana lui…” dar chiar am sperat sa reusesc o poveste frumoasa, care sa aiba cap si coada. Asa cum e aceasta poveste a fost saptamana care tocmai se incheie. Dar a fost frumos, cu multe intamplari inedite si placute – chiar daca planurile mi-au cam fost zapacite! Si mereu imi spun: “nu-mi mai fac planuri, pentru ca mereu intervine ceva!”

Draga mea Regina a Noptii nu s-a suparat pentru ca azi am dat o mai mare atentie unei vietati cu patru picioare, urechi blegi, trufa mica si ochi bulbucati. Codruta e un fel de caine rasa Boxer in miniatura – preferata mea; un fel de caine Boxer de buzunar.

Stiti ca exista si parfumuri pentru caini si pisici! Ma gandesc ca ar trebui sa cumpar si eu o sticluta… Codruta de ce sa nu miroasa si ea foarte frumos? Sunt convinsa ca stapana ei va fi de acord. Pentru motani n-o sa cumpar… Ma tem ca vor deveni agresivi – ca tare sensibili mai sunt! Si nu vor sa para… “pisicizati” – ei sunt motani seriosi!

Cautand un parfum care sa contina si esente de Regina Noptii m-am oprit la Christian Dior Addict EDP,  care contine si esente fine de vanilie, trandafir bulgaresc si lemn de cedru. Un parfum senzual, delicat, care poate fi folosit oricand – altfel spus: chiar si la locul de munca. Si m-am mai oprit la apa de parfum Latido, care invaluie simturile, evocand senzatii neasteptate - poate pentru ca are la baza regina noptii, trandafir de apa si tuberoza de Egipt…

Am adunat - in gand - verbina si am incercat sa va scriu despre o regina.

Povestile minunat parfumate incep la si conduc spre Mirela