Elena Mureșianu – prima femeie-administrator din spațiul jurnalistic românesc

Elena Popovici se naşte la 13 septembrie 1862, fiind fiica unui comerciant din Sibiu stabilit mai apoi la Brașov.

Între anii 1884 şi 1888 urmează cursurile secţiei pentru femei a Şcolii de Arte şi Meserii a Muzeului Austriac pentru Artă şi Industrie din Viena, unde s-a dovedit a fi o elevă conştiincioasă, promovând cu succes toate examenele. Aici educaţia tinerei artiste a urmat întru-totul modelul academist; a executat numeroase studii de atelier şi copii după stampe reprezentând operele unor artişti faimoşi dar ocazional lucrează şi studii după natură. Din creaţia sa a supravieţuit un mic număr de lucrări, păstrate parte la Muzeul de Artă Braşov, parte la Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, între care: ”Băiatul cu covrigi”, ”Arme bosniace” şi ”Natură statică”.

Rămasă orfană, mai întâi de mamă, în 1878, apoi, la scurt timp şi de tată, Elena se va afla sub protecţia unchiului său matern, Gheorghe I. Nica. Din cauza problemelor financiare ale familiei, Elena își va întrerupe studiile și se va întoarce la Brașov în anul 1888 și în octombrie se căsătoreşte cu Aurel Mureşianu, cel care, de altfel a şi susţinut-o în ideea de a urma studiile Şcolii de Arte şi Meserii de la Viena. Ca soţie i-a dăruit 2 copii: Aurel (Riculeţ) şi Elena Aida (Tuca) de viitorul cărora s-a interesat tot timpul (pentru confirmare vezi informaţiile de pe site-ul muzeului "Casa Mureşenilor", Braşov)

Firea sa artistică a îndemnat-o să insufle şi copiilor săi dragostea pentru artă, pentru cultură, în general. A fost prima pictoriță româncă din Brașov.

Elena Muresianu - autoportret

Bogata corespondenţă dintre ea şi soţul său, Aurel (corespondenţă păstrată în arhiva Muzeului ”Casa Mureşenilor” – v. și nota) demonstrează participarea acesteia la afacerile familiei.

Implicarea lui Aurel Mureşianu în lupta pentru emancipare naţională a românilor din Transilvania va duce la arestarea lui în 1899, dar şi la moartea survenită în 1909. Aceste evenimente o vor determina pe Elena Mureșianu să preia activităţile tipografiei “A. Mureşianu” şi ale redacţiei Gazetei Transilvaniei. Nu puţine sunt scrisorile trimise soțului (pe care il alintă Tucu) și copiilor, în care descrie problemele zilnice cu care se confruntă, fie că sunt financiare, fie privitoare la materialele folosite în tipografie.

Solidaritatea umană şi sentimentul naţional au făcut din Elena Mureşianu un militant pentru drepturile românilor din Transilvania. Astfel, din iniţiativa sa, la 27 aprilie 1894, s-a constituit un Comitet Naţional al Femeilor Românce, care avea drept scop organizarea unor acţiuni de sprijinire a celor implicaţi în procesul Memorandului. Şi tot ei i se datorează iniţiativa realizării medaliei comemorative ”Totul pentru naţiune”, din vânzarea căreia se obţineau fonduri folosite în scopuri naţionale. Membră a unor societăţi de diverse genuri, participantă la expoziţii de pictură Elena Mureşianu se impune ca o deschizătoare de drumuri, ea fiind prima femeie-artist cu studii de specialitate din spaţiul românesc.

Nota

Casa Muresenilor

Muzeul este situat lângă Piața Sfatului din Brașov și a fost înființat în 1968, în urma donațiilor descendenților familiei Mureșianu. Aici se află scrisori, fotografii, ziare, cărți rare, tablouri, sculpturi, obiecte de mobilier din secoulul XIX, obiecte de familie și suveniruri ale membrilor familiei. 

Având peste 25.000 de documente, este cea mai vastă și importantă arhivă de familie din întreaga țară, întrucât Mureșenii au fost fondatorii și deținătorii unui ziar politic timp de mai bine de 50 de ani și au ținut legătura cu toți politicienii din România și Translivania din a doua jumătate a secolului XIX și începutul secolului XX. 

Muzeul e este închinat memoriei unei familii care a avut contribuții enorme la viața politică și culturală a secolului ei. Iacob Mureșianu (1812-1887), a fost proprietarul și editorul  primului ziar politic al românilor din Transilvania - Gazeta de Transilvania - și a fost și fondatorul unor școli și membru al Academiei Române. Andrei Muresianu (1816-1863) a fost poetul revoluției din 1848 și autorul  imnului României din prezent. Aurel Mureșianu (1847-1909) a fost un politician de seamă, fondator al Partidului Național Român și primul jurnalist profesionist. Elena Mureșianu (1864-1924) și Traian Mureșianu (1865-1901) au fost artiști. Ei au absolvit academia de arte frumoase în Viena și Munchen. Iacob Mureșianu a absolvit ”Academia de Muzica” în Leipzich și este considerat un clasic al muzicii culte românești.

Muzeul ilustrează în special viața și activitatea poetului Andrei Mureșianu, a publicistului Iacob Mureșianu (1812 - 1887), a fiului său Aurel Mureșianu (1847 - 1909), gazetar și publicist, și a compozitorului Iacob Muresianu jr.

Cele patru încăperi ale muzeului cuprind exponate ce ilustrează viața culturală a Brașovului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și poate fi văzută și o colecție de instrumente muzicale.

La intrarea în muzeu se află o sculptură în bronz reprezentându-l pe Iacob Mureșianu-tatal.

În aceeaşi clădire este amenajat şi muzeul memorial Gheorghe Dima (1847-1925) cuprinzând obiecte, fotografii şi documente aparţinând compozitorului.

Surse:

http://muzeulmuresenilor.ro/2010/04/29/elena-muresianu/

http://www.travelwiz.ro/brasov/casa-muresenilor