27 sept. 2013

Ce nu te poate învăța cineva



Într-un mare oraș trăiau cândva un bătrân tată cu fiul său, un tânăr foarte chipeș și inteligent, mândru de frumusețea și istețimea lui. Bătrânul își iubea foarte mult copilul și toți banii i-a investit în educația acestuia, trimițându-l la cele mai bune școli și la cea mai bună universitate, unde profesori i-au fost cei mai cunoscuți savanți din vremea aceea. Când fiul a terminat studiul a revenit acasă și bătrânul tată, privindu-și copilul în ochi, a simțit o mare dezămagire. Ce ai învățat, fiul meu? l-a întebat. Am învățat tot ceea ce s-a predat, tată - i-a răspuns fiul, mândru. Dar ai învățat ceea ce nu poate fi predat? a întrebat tatăl. Du-te, fiule, și învață ceea ce nu poate fi predat.
Tânărul s-a întors la maestrul său și i-a cerut să îl învețe ceea ce nu poate fi predat.
- Pleacă în munți cu aceste 400 de oi și întoarce-te când vor fi o mie - i-a spus înțeleptul.
Băiatul a plecat în munți și a devenit păstor. Pentru prima dată, în pustietatea munților, nu avea cu cine să vorbească și nu avea cine să îi laude frumusețea. Tăcerea îl impresura și nu avea cui să arate cât de isteț este. A încercat să vorbească oilor, dar acestea îl priveau de parcă-i spuneau: ce prost ești! Încet, în singurătatea munților tăcuți, tânărul a uitat toată învățătura lumească acumulată și simțea cum o mare liniște și seninătate se dezvoltă în sufletul lui. Mândria s-a topit toată în fața măreției Naturii care era atât de frumoasă dar deloc nu se mândrea. Adevărata înțelepciune abia acum își făcea loc în mintea lui. Smerenia a devenit a doua sa natură.
La sfârșitul a doi ani, când turma număra o mie de capete, a revenit la maestru și a căzut la picioarele acestuia.
- Acum ai învățat și ceea ce nu poate fi predat - i-a spus acesta.
(dupa o poveste din Africa de Sud)

Mi-am amintit povestea după ce am vizionat la Ciprian Enciu un videoclip despre aroganța omului, între altele.

Reflexii în oglindă





Oglindă, oglinjoară, care-i cea mai mărgelată din țară?








Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN

Idei crețe în capete pătrate



Proprietarii de câini trebuie să adune - de pe asfalt, alei pietruite etc. - dejecțiile patrupedelor. Perfect de acord, pentru că suntem civilizați - foarte-foarte puțini câini cu stăpân iși fac nevoile pe asfalt (preferă iarba).
Ideile crețe: cetățenii (și unii edili) cu mintea pe bigudiuri gândesc ondulat: trebuie adunate și din zona verde dintre blocuri sau zona verde aflată pe marginea trotuarelor, zone pe unde calcă uneori doar cei care cosesc iarba, iar ei calcă în urma mașinăriei. A se reține: ploaia și soarele rezolvă chestiunea în mod natural.
Dejecțiile adunate trebuie aruncate în primul coș de gunoi - dar nu un coș de gunoi dintre cele unde se adună gunoiul reciclabil. Ideea creață constă în aceea că în România nu există altfel de coșuri de gunoi pe stradă - ne bucurăm când găsim și din cele obișnuite.

24 sept. 2013

Căluțul cabrat - Parfum de nou


Photo: Norbert Aepli

Ferrari este una dintre cele mai iubite și mai puternice mașini din toate vremurile. Căluțul cabrat, pe fond galben, e recunoscut oriunde, oricând de cunoscători dar și de mulți profani. Să ai un automobil nou e interesant dar când ai un Ferrari nou intri în legendă. Automobilul e unul cu o mare forță dar de-ar putea caii putere să se cabreze precum mustangul puțini ar fi cei care conduc un Ferrari. Banchetele sunt astfel concepute încât par să completeze corpul celor care le ocupă și atât de comod șezând nici nu-și dau seama când ajung de la 0 la 100 de kilometri pe oră în câteva secunde. Cu forma sa aerodinamică și motorul puternic este o mașină dinamică ce poate învinge rezistența aerului fără mare efort.

23 sept. 2013

Pink Mondays



Semințe bune pentru o toamnă frumoasă!


Pentru jocul Pink Mondays (karmapolice)
 

Universul cântă. Bună dimineața Soare!



Secretul inițiatic al pitagoricienilor constă în aceea că universul cântă - ei evocă muzica sferelor și se știe că au transmis această concepție tinerei, pe atunci, astronomii - și că omul cântă și el, că este ca o notă în imensa simfonie cosmică. Numai că omul nu știe asta, deoarece e raza de lumină căzută în materie. A descoperi această vibrație muzicală pe care o purtăm în noi ca pe o rană înseamnă a ne realiza. Putem explicita cântecul Universului altfel decât cântând și noi?
(Andre Nataf)
Armonioasă să vă fie și această săptămână!

Pentru jocul Buna dimineata Soare! (la Iulisa, unde sunt si instructiuni pentru participare)

22 sept. 2013

FFFB - Puzzle! Întotdeauna puzzle!


Săptămâna care s-a încheiat a dus cu ea și aniversarea onomastică a mamei. Habar nu aveam că există în calendar o sfântă muceniță Sofia. O prietenă bună a mamei a venit cu un buchet de flori frumoase (prima foto - e făcută de mine și se vede că nu mă pricep) și un cadou minunat. Apoi a mai adus cineva flori, fără ocazie specială și așa s-au adunat mai multe ore frumoase în companii plăcute.
Am reușit - între altele - să termin un nou puzzle. Când vreau să adun gândurile în țarcul lor montez puzzle (la fotografii nu mă pricep). 


Să aveți o săptămână minunată!

Pentru FFFB (la anastasia), unde este și tabelul pentru înscriere.

21 sept. 2013

Curuculum Vitea neieuropean



Prenume: FătFrumos
Nume: DinZmeuraCoaptă
Părintii: o Fecioara și un Taur
Vârsta: 30 de ani de când mama m-a făcut
Stare civilă: fără stare
Domiciliu: pe unde apuc
Telefon: 89.89.9899 - apăsați tasta 1
E-mail: venit_luat@...

20 sept. 2013

Reflexii în oglindă - “Fantome”

Foto de L.T.











Și rămân fară reflexii…  :)






Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda".

17 sept. 2013

Povestea vulpii prinsă în scorbură



A fost, cândva, o vulpe ca toate vulpile dar aceasta murea de foame și căuta, cu disperare, ceva de mâncare. A tot căutat și a căutat dar de găsit n-a găsit. Îi țiuiau urechile de foame! În cele din urmă s-a hotărât să pornească spre marginea pădurii, sperând că pe acolo va găsi ceva de mâncare. Tot privind în jur a văzut un copac înalt și gros cu o scorbură strâmtă. Vulpea caută și acolo - găsește un pachet. Sperând că e ceva de-ale gurii sare în scorbură și desface pachetul. Nu mai putea de fericire! Erau acolo de toate: carne, pâine, fructe.
Pachetul era așezat acolo de unul dintre tăietorii de lemne care lucrau în pădure; era prânzul lui.
Fericită, vulpea a început să mănânce cu lăcomie. Și a tot mâncat și a mâncat până a simțit că se satură. Acum îi era sete, și s-a decis că e cazul să plece și să se adape din apa rece și cristalină a izvorului din apropiere. Hopa! S-a străduit din răsputeri dar nu reușea să iasă din scorbură! Mâncase atât de mult încât acum era mult prea mare pentru a se putea strecura afară din scorbură și nu mai era mult până când tăietorul de lemne ar fi făcut pauză și ar fi gasit-o în scorbura unde și-a pus la păstrare alimentele...
Foarte tristă, și-a spus: “Ar fi trebuit să mă gândesc puțin înainte de a sări în scorbură”.
Morala: Acesta e rezultatul când faci ceva fără să gândești înainte.

(Povești nemuritoare, Ed Ion Creangă, București, 1977)

Uite maidanezul, nu e maidanezul!



Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, a murit pe 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior, dar a reuşit să fugă şi să-şi anunţe bunica.

Acum, după ultimele investigații, rezultatul cercetărilor a fost dat publicității, și se pare că nu câinii maidanezi au ucis băiețelul în 2 septembrie, ci un câine de luptă. Probele prelevate de pe corpul micuţului indică faptul că nu există nicio urmă de ADN ale celor şase câini vagabonzi, ceea ce întăreşte ipoteza conform căreia copilul ar fi fost ucis de un câine de luptă.
Sursa: adevarul.ro

16 sept. 2013

Buna dimineata, Soare!



La români, se zice că soarele, în mersul lui, e tras până la prânz de doi bivoli; până la amiază, de un bou; până de amiază îndeseară de o căprioară, iar până la asfinţit de un iepure şchiop, apoi trece pe lumea cealaltă.

Urarea bună dimineața înseamnă spor, reuşită în toate, sănătate şi fericire în cursul zilei ivite.
În popor se crede că, dacă dimineaţa începi cu bine, apoi peste toată ziua are să‑ţi meargă bine, căci ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.
Se dă bună dimineaţa toată ziua, ba chiar şi noaptea, la nuntă, ceea ce însemnează o neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire tinerilor soţi. La Moş Ajun se zice toată ziua şi toată noaptea bună dimineaţa, în scopul de neîntreruptă urare de belşug, de sănătate şi de fericire pentru anul viitor.
Când te trezeşti dimineaţa cu faţa în sus eşti norocos.
Când cântă cocoşii dimineaţa, din noapte şi până se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună.
Când se culcă găinile devreme şi se scoală târziu, e belşug, iar de se scoală dimineaţă şi se culcă târziu, tot umblând după mâncare, îi a foamete.
Să nu dai dimineaţa foc din casă, că toată săptămâna o să ai pagubă.
Copiii să se scalde numai dimineaţa, după răsăritul soarelui, şi seara mai înainte de a apune, ca să nu‑și piardă vederile când se vor face în vârstă.
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001

Undeva, o fi vreo nuntă, așadar: Bună dimineața!

Pentru rubrica Buna dimineata Soare! la Iulisa

Pink Mondays cu roz din august

Pentru rubica Pink Mondays (karmapolice)

15 sept. 2013

Înainte de plimbare - FFFB




Mi-am spus că nu prea am cu ce să mă laud la FFFB, pentru că fiecare zi seamănă - în cea mai mare parte - cu cealaltă. Citind, însă, rândurile Anastasiei mi-am dat seama că deși seamănă zilele între ele motanii noștri și cățeii pe care îi avem uneori în custodie ne amuză mereu cu ceva nou.
O prezint pe Miki, care adoptă poziția din foto aproape de fiecare dată când simte că ne pregătim pentru plimbare. Și, da, în plimbările noastre, mereu e ceva nou de văzut. Iată cum îmi dau seama că zilele nu sunt deloc la fel!
Plimbând câinele avem - vrem nu vrem - timp liber! Fie că plouă, fie că e vânt sau ger sau caniculă!
Săptămâna minunată să vă fie!

Pentru rubrica FFFB, la Anastasia
 

Între cer și nisip



Întinsă pe o dună, în deșert, cu privirea pierdută în albastrul infinit, se lăsa acoperită de vălul tremurător al aerului fierbinte. Gândurile se alungau sub fruntea ei, nereușind să se contureze vreunul. Nici nu putea! Mintea îi era cuprinsă de acel albstru azuriu, fară vreo pată pufoasă de care să se agațe. Sub soarele ca un punct de aur pe întinderea albastrului infinit aproape nimic nu mișca. Alizeele se aleargau încetișor și abia ridicau granulele perfect rotunde de nisip auriu-roșcat în aerul pe care l-au secat de umiditate. Sahara tace, dar tăcerea ei îți spune povestea întregii omeniri dacă știi să o asculți. Îți dezvăluie secretele unul după celălalt și știe că nu le poți transmite mai departe, pentru că nu poți transmite o stare pe care altul nu o trăiește - iar dacă o trăiește o simte altfel. Toate forțele Naturii au afectat acest peisaj arid, modelându-l cu forța lor. E ținutul în care linia dintre viață și moarte e mai fragilă decât oriunde în altă parte. E o întindere pustie de nisipuri mișcătoare și roșcate în strălucirea soarelui, un pustiu sumbru, un teren sterp unde vântul își face de cap modelând nisipul în forme fantastice înalte de până la 180 de metri pentru ca mai apoi să le distrugă și să le mute în altă parte, și e o întindere pustie și pietroasă pe care nimic nu crește. Și deasupra albastru, mult albastru. Cerul pare o mare îmbietoare dar la care nu poți ajunge să te răcorești de arșița care-ți usucă buzele și ochii. Scrutezi cu privirea întinderea albastră sperând la un norișor cât de mic care să îți promită un strop de ploaie, un norișor care să îți fie călauză pe întinderea fierbinte și portocalie pe care pășești tot mai anevoios dacă te încumeți la drum, simțind firișoarele fine și rotunde de nisip pătrunzându-ți până în adâncul ființei…

14 sept. 2013

Iubirea nu are limite - Happy Weekend!



Un tanar in varsta de 18 ani din Insula Bali s-a casatorit cu o vaca. Tanarul a descoperit intr-o buna zi ca nu poate trai fara aleasa inimii lui, cu toate ca, in prima faza, localnicii s-au opus unui asemenea mariaj. Pana la urma, tanarului i s-a permis sa se casatoreasca cu animalul.

Un tanar sudanez s-a casatorit cu o capra. Tanarul a fost nevoit, insa, sa plateasca o compensatie serioasa stapanului caprei, inainte de a se casatori cu ea. Din pacate, "familia" nu a rezistat prea mult. "Mireasa", intr-o zi, a inghitit o cana de plastic, murind asfixiata.

13 sept. 2013

Vineri 13




Mulți cred că cifra 13 e cu ghinion. La fel se crede și despre ziua de vineri. Așadar, când e vineri și e 13 e de două ori cu ghinion! Vorbește lumea! Și, pentru a “dovedi”, oferă unii fel și fel de exemple despre tragediile care s-au petrecut în zile de vineri, în zile de 13 dar mai ales în zile de vineri 13. Tragedii, însă, au loc în orice zi! Doar că n-a stat nimeni să le adune. Poate or fi mai multe în zilele de vineri, să zicem, dar numai din “era modernă” când sfârșitul de săptămână - zilele libere - încep vineri și cei mai mulți, obosiți de muncă, cu gândul la relaxare, devin mai neatenți. În zi de 13, sub influența superstiției, pot deveni la fel de neatenți - ceva de genul: “de ce ți-e frică, de aia nu scapi”! Tot o superstiție!
Vineri 13, este percepută drept cea mai ghinionistă zi dintre toate fiindcă uneşte două dintre cele mai puternice superstiţii: numărul 13 şi ziua de vineri.

Reflexii în oglindă - Văzută-n brad



Pentru a participa, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la "Reflexii in oglinda".
Ziua minunată să vă fie!

9 sept. 2013

Pink Mondays - Colecție de toamnă?

Foto de I.R.




                Vă doresc ca totul să vă reușească din plin!
 

Buna dimineata Soare! - Oda Soarelui



Te naşti din plasma zării cu limpezimi de-albuş,
Ne dai în semicicluri lumina ta prin rază -
Mă entuziasmează sublimul tău urcuş,
Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.

Când urci, adapi pământul cu sângele-ţi ceresc,
Ucizi fără de milă bacterii ucigaşe.

Dar când cobori sub zare, piticii se fălesc
Cu umbre pieritoare, dar mari, dar uriaşe.


Oda Soarelui, de Nicolae Labis (02.12.1935 - 22.12.1956)

Pentru "Buna dimineata Soare" tabelul de inscriere este la Iulisa, in fiecare zi de luni!

8 sept. 2013

Oktoberfest Brașov



06 - 15 septembrie 2013
Oktoberfest de la poalele Tâmpei e la a cincea ediție - fratele mai mare, festivalul de la Munchen, ajunge în acest an la ediția 203.
Programul îl puteți afla AICI

Festivalul a debutat vineri, 06 septembrie, cu o paradă prin centrul orașului, pornind de la Prefectură până la Arena “Ion Țiriac” a Liceului Sportiv Brașov (Prefectură - Primarie - Str. Mureșenilor - Poarta Ecaterinei - Arenele “Ion Țiriac” și Fanfara Țara Bârsei). Ultima zi de festival va fi 15 septembrie.
Manifestarea este organizată dupa modelul Oktoberfest de la Munchen, de Clubul Economic German, al cărui președinte este dl. Werner Braun. Festivalul de la Brașov a devenit cunoscut în Germania dar și în alte state.

Statuia lui David



Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo. În anul 1504, grație grupurilor statuare Pietà și David, dobândise deja renumele de sculptor atât la Roma cât și la Florența.

La 8 septembrie 1504 a fost dezvelită statuia lui David, plasată în fața clădirii Palazzo Vecchio, în Piazza della Signoria. A fost nevoie de trei zile pentru a transporta statuia în piața Signoria din centrul Florenței. Originalul se află, din 1873, expus la Galleria dell'Accademia din Florența, pentru a fi ferit de intemperii, iar în piață e plasată o copie.

7 sept. 2013

Bărbatul e un vânător și femeia e prada lui



HAPPY WEEKEND!
Bărbatul vânator, ca în primele timpuri ale omenirii, încă există. În ciuda tuturor discursurilor feministe și a marilor progrese ale femeii, când e vorba despre relația amoroasă, e preferabil să fie  lăsat bărbatul să vâneze. Asta îi dă impresia că stăpânește situația și că nu e prins în capcană. Femeia, fiind pradă, își poate alege întotdeauna vânătorul.

6 sept. 2013

De ce ne facem semenii să plângă?



Întrebarea are multiple răspunsuri posibile și nu doresc, aici, să le aflu pe toate.
Unii, involuntar, îi fac pe cei dragi să plângă. Apoi regretă amarnic; își cer scuze, sunt iertați și mai tărziu fac la fel și iar își cer scuze. Ca și în cazul copiilor: nu e important ce l-a facut pe copil să tacă, important e ce l-a făcut să plângă!

Reflexii in oglinda - Doi in unu


~~~~~~~~~~
Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
~~~~~~~~~~

Nicolae Filimon - scriitor, folclorist, critic muzical



Nicolae Filimon s-a născut în 06 septembrie 1819, în București și a murit în 19 martie 1865, de tuberculoză. E înmormântat în cimitirul Bellu.

La 05.12.1857 debutează în publicistică, la ziarul "Naționalul", cu foiletoane ți cronici muzicale: Paralelism între fosta direcțiune și cea de astăzi; Teatrul italian. Lucrezia Borgia; Ernani.
Revista româna a lui A. I. Odobescu publică în foileton romanul Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă și în anul 1863 apare în volum acest roman, fiind considerat cea mai cunoscută operă a sa, cu al său personaj celebru Dinu Paturică. Acel Dinu Paturică ce-și are o mulțime de corespondenți în zilele pe care le trăim. Despre romanul amintit se spune că este primul roman realist românesc.
Nicolae Filimon descrie astfel pe Dinu Păturică: un june de 22 de ani, scurt la statură, cu fața oacheșă, ochi negri, plini de viclenie, un nas drept și cu vârful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mândria grosolană
Substanța romanului: ciocoismul, forma românească a parvenitismului, a venalității și a lăcomiei, a lipsei de repere morale, a mitocăniei agresive și viclene, a exhibiționismului îmbuibaților și îngâmfaților.

5 sept. 2013

În august întâmplările au gust bun



E concurs, la Adriana, dardindar.
Dau vestea mai departe, către prieteni, și încerc să sintetizez, dar cel mai bine e sa citiți la ea despre ce este vorba.

Amintiri scrise, despre gustul bun al unei întâmplari din luna august.
Data limită e 26 septembrie. Ne așteaptă cu drag să scriem și oferă câteva cărți delicioase pentru gustul care i-a plăcut cel mai mult.

Două mâini, două picioare, fără pene; Doamne, ce e?!



Pornind de la “gîndul de-o zi” al lui Flavius: În care poţi să mori ucis din dragoste de cîine, la care am ajuns de la Daurel's Blog, mi-am amintit de acel brașovean care a fost ucis (în ziua de 1 august 2010) încercând să-și pună la punct vecinul.

La acel moment, despre gestul lui a scris cam toata presă - importantă – internațională.

Bukşi rătăcea, pe străzile din Braşov, flămând, când un bărbat l-a luat la bătaie într-o parcare. Adrian Prişcu, în vârstă de 50 de ani, a auzit urletele animalului din apartamentul său şi, imediat, a coborât în faţa blocului. Prişcu, un bărbat înalt şi bine clădit, l-a somat pe vecinul său să lase căţelul în pace, iar pentru că acesta nu s-a conformat, l-a lovit. Ameţit de alcool, rivalul l-a pocnit pe Prişcu în cap cu o sticlă de bere, apoi i-a înfipt un ciob în inimă. După două luni, povestea a fost prezentată la un post de televiziune din Germania şi astfel au aflat Sylvia şi Josef, din Hailfingen (si l-au adoptat pe Bukși, scrie si in libertatea.ro)
Familia de germani mai are un maidanez, adoptat tot din Brașov - pe Mara.

4 sept. 2013

Miercurea fără cuvinte - Castele de nisip



Postarea participă la Wordless Wednesday! (36) 
__________________________________________________________

Cine dorește să participe postează pe blogul său o fotografie (sau o serie de fotografii) care să vorbească fără cuvinte apoi scrie linkul în tabel, la Carmen, Intre vis si realitate.

HAPPY WW!
 

Exemple de degradare umană



Câinii fac ceea ce sunt programați genetic să facă: apără teritoriul lor, pe al stăpânilor și pe cei care îi hrănesc și încearcă să îi ajute. Un câine hrănit de cineva pe stradă poate fi în situația de a i se căuta un stăpân - și nu se găsesc pe toate drumurile oameni care vor un câine, iar dacă vor nu și-l pot permite. Când vrem să scăpăm de câinii de pe stradă n-ar trebui să ne fie prea greu să căutăm chiar noi un loc unde să îi ducem, pe cineva care își dorește și își permite să îi îngrijească.
Chiar dacă nu iubești câinii, întreabă în jurul tău, poate vei descoperi oameni care îi iubesc și îi pot ajuta. Astfel, te ajuți și pe tine: pe stradă, liberi, vor fi mai puțini câini.

3 sept. 2013

Un alb nu îi e superior unui negru



Se spune că scena următoare s-a petrecut într-un zbor între Johannesburg și Londra.
O femeie albă, în vârstă de vreo 50 de ani, avea locul în avion lângă un bărbat negru. Foarte deranjată de acest fapt, doamna a chemat însoțitoarea de zbor.
- Da, doamnă? Zâmbește însoțitoarea. Ce problemă aveți?
- Chiar nu vedeți? se agită femeia albă. M-ați plasat lângă un om negru. Nu sunt de acord să șed lângă o persoană care face parte dintr-un grup inferior. Dați-mi un alt loc.
- Vă rog să rămâneți calmă - spune însoțitoarea de zbor, zâmbind. Aproape toate locurile sunt deja ocupate. Merg să văd dacă mai e vreun loc liber. După câteva minunte însoțitoarea revine: 
- Doamnă, e exact cum bănuiam; nu mai sunt locuri libere la clasa economic și nici la clasa business dar mai e un loc la clasa întâi.
Înainte ca femeia albă să poată spune ceva, însoțitoarea continuă:
- E neobișnuit pentru companie să permită cuiva de la clasa economic să stea la clasa întâi dar, date fiind circumstanțele, căpitanul a considerat că e scandalos să lase pe cineva să stea lângă o persoană dezgustătoare. Însoțitoarea de zbor se întoarce către bărbatul negru și îi spune, zâmbind:
- Așadar, domnule, dacă doriți, vă rog să vă luati bagajul și să mă urmați la clasa întâi.

Cum se numără câinii maidanezi

sau
De ce nu vreau eutanasierea tuturor câinilor maidanezi


Sunt oameni care și-au pierdut câinii… Ei și prietenii lor vor fi împotriva eutanasierii pentru că au speranța să mai găsească suflețelele rătăcite. E așa ușor să vedem totul numai din unghiul nostru de vedere! Haideți să ne mai gândim și la ce-i motivează pe ceilalți să ia anumite hotărâri.
Unii aleg să hrănească maidanezii pe unde îi văd în speranța că cineva, undeva, hrănește cățelul lor.

Câinii să fie ținuți în adăpost un timp și dacă nu sunt revendicați în X zile să fie eutanasiați. Bun. Mi-am pierdut câinele. Habar nu am în ce zonă - oraș - o fi ajuns și va fi eutanasiat. Poate nu l-am pierdut, ci a fost furat apoi lăsat liber pentru că nu a putut fi vândut; iar va fi eutanasiat dacă va fi prins…

Oameni buni



Un bătrân stătea așezat pe o piatră în afara zidurilor unei mari cetăți. Atunci când călătorii se apropiau de el mulți îl întrebau:
- Ce fel de oameni trăiesc în această cetate?
Bătrânul obișnuia să le răspundă printr-o altă întrebare:
- Ce fel de oameni trăiesc acolo de unde veniți?
Când oamenii răspundeau:
- În locurile de unde venim trăiesc numai oameni răi - bătrânul le replica:
- Mergeți mai departe! În mod sigur veți întâlni numai oameni răi.
Când călătorii spuneau:
- Acolo unde trăim noi sunt numai oameni buni - bătrânul le răspundea:
- Intrați în cetate și în mod sigur veți găsi numai oameni buni.

(după o poveste hasidica)

Animale și animale



Iunie 2011
În parcarea unui supermarket din Brașov cetățenii au observat un câine legat într-o mașină care era expusă pentru vânzare (pe parbriz era un anunț în acest sens). Câinele, un Pitbull negru, era legat cu lesa de scaunele din față și mâncarea era în partea din spate a mașinii, unde câinele nu ajungea.
Cetățenii care au chemat hingherii au declarat că e acolo de cel puțin trei zile câinele respectiv, la temperaturi de peste 30 de grade Celsius. Până să cheme hingherii au sunat la numarul din anunț dar proprietarul i-a înjurat și a închis - dar a doua zi anunțul nu mai era pe parbriz și un geam din față era ușor deschis, să nu se sufoce câinele. Asistentul de la asociația pentru protecția animalelor a reușit să dea câinelui apă și hrană apoi căinele a reușit să se desfacă din lesă.
Toți cei care ar fi putut face ceva au decalrat că nu pot interveni deoarece animalul se afla pe o proprietate privată și au nevoie de un ordin judecătoresc și de un executor judecătoresc pentru a încălca proprietatea.
(zic: o fi lăsat câinele în mașină pentru a fi sigur că nu o fură careva)

2 sept. 2013

Nu înfometați câinii maidanezi!



Am citit la Vienela articolul Cât valorează viața unui copil?...
Toți suntem de acord că viața unui copil e neprețuită! Și mai suntem de acord ca bunica respectivă s-ar putea să nu aibă vină - dar dacă știa că acolo își face veacul o haită de câini ar fi trebuit să evite zona, pentru că suntem singurii care putem să ne protejăm în anumite situații, chiar dacă sunt alții care nu își îndeplinesc atribuțiile și putem avea de suferit din această lipsă de interes! Cei mai multi sar de fund în sus când un câine ucide un copil. Tragic! Distrugător mai ales pentru sufletul celor care iubesc acel copil mai mult decât îl iubesc eu, ca exemplu. Nu se sare așa tare în sus - și nici nu se mediatizează în așa hal - când părinții își pocnesc copiii pe stradă sau în casă sau îi înfometează sau etc.

Gangnam style în Poiana Brașov



Duminică la prânz, în Poiana Soarelui, turiștii păreau cuprinși de frenezia stilului smuls. Care mai de care dădea din mâini și din picioare, se zbuciuma din tot corpul; femeile își scuturau podoaba capilară mai ceva ca la un concert rock.

O sexy lady se scutura din toate cele, că și de pantalonii scurți părea că vrea să scape. Partenerul o percheziționa pe sub tricou și ea striga pe ton ascuțit, zbătându-se frenetic: “Scoate-o! Scoate-o!” “Nu pot, dacă te miști în halul ăsta!” încerca să o calmeze dar ea nu și nu! Oppa is Gangnam style, Gangnam style / Eh - Sexy Lady oh oh oh oh

Realizarea Frumuseții - Bună dimineața Soare!



Lucrurile care nu ne plac sunt pentru noi sau o povară, de care am vrea să scăpăm cât mai repede, sau nu sunt utile și de aceea stau cu noi într-o legătură trecătoare sau parțială; ele devin supărătoare cum încetează să ne mai fie de folos. Sau sunt ca niște vagabonzi în treacăt ce răsar de-o clipă la marginea conștiinței și apoi dispar. Un lucru e deplin al nostru când e obiect de bucurie pentru noi. Lumea, în cea mai mare parte, e pentru noi ca și cum n-ar fi. Dar nu putem lăsa lucrurile astfel, deoarece ne-am reduce pe noi. Întreaga lume ni s-a dat nouă și toate puterile noastre au un singur sens și un singur scop: ca prin ajutorul lor să intrăm în

1 sept. 2013

Vălul parfumat al ceții



Ceața e fascinantă. E mai mult decât un nor aflat în legătură cu solul. Ceața te învăluie, te pătrunde, o poți simți ca pe o ființă vie. Poate avea parfumul ierbii proaspăt cosite, a frunzelor arse; poate avea parfumul pădurilor de conifere sau parfumul ultimului trandafir pe care l-ai văzut înflorit. Parfumul ceței nu pătrunde

Rugăminte: dacă găsiți un câine lup...



Încercând să răspund rugăminții Vienelei, scriu rândurile următoare, cu speranța că cineva cu mai mulți prieteni (decât am eu) în rețelele de socializare și printre bloggeri va citi și va dori să distribuie fotografia cățelușei Zoe, pierdută în Brașov.
Zoe, 3 ani, pierdută în Brașov

O citez pe Vienela și vă rog alături de ea:
poate printre prietenii voștri se află cineva care a văzut-o prin Brașov. Dacă doriți să faceți mai mult pentru mine și pentru Adriana, rugați-vă prietenii să distribuie și ei anunțul sau dați share acestui articol. Nu se supără nimeni dacă scrieți pe blogurile voastre despre Zoe! Nu spuneți că este doar un câine! Nu este un câine, este Zoe, este ființa pe care prietena mea o iubește și o vrea înapoi!

Zoe e o cățelușă-lup, blândă, prietenoasă, în vârstă de trei ani. Timp de trei ani a fost îngrijită în curtea celor care o iubesc și doresc să o regăsească. Zoe s-a pierdut într-o noapte furtunoasă, în urmă cu trei zile - aproape patru. În ziua când s-a pierdut avea zgardă neagră.
Zoe s-a pierdut în Brașov, în zona Dealul Melcilor și are acum nevoie de ajutorul celor care iubesc câinii dar și de ajutorul celor care iubesc oamenii, în general. Cine are sau a avut vreodată un animal drag știe cât e de dureroasă pierderea acestuia. Cei care iubesc oamenii și doresc să le aline cumva durerea pot face un gest simplu: să distribuie pe Facebook, către prietenii lor, fotografia cățelușei! Poate a văzut-o cineva și îi va anunța pe cei care o caută cu disperare.
Vă mulțumesc!