30 nov. 2013

Insulte la "case mari". Happy Weekend!



Publicația Daily Mail a realizat un top al insultelor pe care ei le numesc… amuzante. Clasamentul a fost realizat pe baza unui sondaj la care au participat peste 2.000 de britanici.
Iată care este topul celor de la Daily Mail:
1. Replica dată de premierul britanic Winston Churchill unui parlamentar socialist, după ce acesta l-a acuzat că a apărut beat în public. Draga mea, eşti urâtă. Mâine, eu voi fi treaz, dar tu tot urâtă vei fi - i-ar fi răspuns Churchill femeii politician.

2. Replica rostită de Barack Obama după ce Sarah Palin a încercat să facă o glumă spunând că singura diferenţă dintre un pitbull şi o mamă al cărei fiu joacă fotbal european este rujul de buze. În replică, preşedintele american a spus: Poţi să pui ruj de buze pe un porc. Dar el rămâne un porc.

3. Replica pianistului Liberace, ca răspuns la o cronică negativă făcută de un critic muzical: Vă mulţumesc pentru cronica dumneavoastră foarte amuzantă. După ce am citit-o, am râs tot drumul către bancă.

4. Noel Gallagher, vorbind despre Robbie Williams: Te referi la acel dansator gras din Take That?

Sfântul Andrei - 30 noiembrie




Sărbătoarea s-a suprapus pe o sărbătoare precreștina, Sântandreiu, preluând ritualurile și păstrând superstițiile. Divinitatea geto-dacă Sântandreiu prefigura lupul, animale care trăiesc în haite și care la vremea aceea erau numeroși și răspândiți.
Sfântul Andrei este cunoscut, mai ales în Transilvania, și cu numele de Sântandrei sau Sânedru.

Credincioșii creștini, ortodocși, romano-catolici, lutherani și anglicani sărbătoresc ziua acestui sfânt în data de 30 noiembrie. Sfântul Andrei e fratele lui Simon Petru (alături de care a fost discipol al lui Isus) și fiul lui Iona din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret. Cei doi frați, Andrei și Petru, aveau o casă în Capernaum și erau pescari. Până să îl urmeze pe Isus Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul.

29 nov. 2013

In vitrina cu cristale. Reflexii in oglinda








Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN.

Câinele roșcat



Când mă simt copleșită de fapte, de oameni, aleg să mă retrag un timp departe de zonele aglomerate, să încarc bateriile. Eram cazata la Gaiser, un hotel din Timișul de Sus, în anul 1990. La câteva sute de metri de hotel era (este) un sanatoriu și acolo un parculeț neîngrijit dar cu bănci în stare destul de bună. Îmi plăcea să stau acolo și să citesc. Acolo se aduna și haita din zonă - erau unsprezece câini (știu pentru că i-am numărat). Într-o zi, un câine roșcat (numărul 12), cu pete sure, cu alură de lup (nu câine lup) s-a tolănit lângă o bancă, la soare. N-a trecut mult și au venit cei 11 câini și l-au luat la bătaie pe cel care ședea liniștit - și care încercase să fugă, dar n-a mai apucat. Se băteau în fața mea, la nici doi metri. L-ar fi umplut de sânge pe sărmanul căine roșcat. Privesc in jur: nimeni - tocmai de aceea alesesem locul, pentru că era lipsit de prezența umană. Am lasat cartea pe bancă și m-am ridicat. Mi-e imposibil să asist la așa ceva. M-am apropiat de haita care mă ignora. Unul dintre câini mă vede și mă latră. Apoi altul. Le strig: Sssst! și ei se

Lupul din cartier





Prin anii 1980, în cartierul unde locuiam nu erau foarte mulți câini - prin comparație cu ultimii ani - dar erau destui pentru că unu din trei dintre cei care aveau curte aveau și un câine - în special câini lup.
La vremea aceea umblam mult - cunoșteam bine tot orașul, cu atât mai mult cartierul (deși în labirintul de străduțe din imediata apropiere mă rătăcesc și azi și încurc numele străduțelor). Cum-necum, într-o zi am ajuns la o petrecere într-o casă din labirint. Gazda deschide poarta, intrăm și eu… văd un patruped și mă reped să-l mângăi. Proprietarul țipă “NU!” însă nu știam că mi se adresează mie, să nu mă apropii de câine. Vine repede, bodogănind ceva de genu’ cum naiba a ieșit din cușcă?! Mi-am dat seama că se referă la câinele pe care deja aproape că-l țineam în brațe - și animalul se lăsa mângâiat, dând din coadă. Era un câine metis de lup, cu părul gălbui spre brun, înspicat cu gri și aspru. La lumina slabă care venea de la stâlpul de iluminat din stradă nu vedeam mare lucru dar câinele îmi plăcea, pentru că era mare și dădea din coadă de bucurie că îl mângâiam.

28 nov. 2013

Sărbătorile Lupilor la români




Lupul, animal-devorator al Soarelui si al Lunii, datorita faptului ca vede noaptea, este adesea asociat cu simbolurile luminii. In mediul pastoral, lupul  nu este vazut doar ca distrugator al turmei, ci si ca singurul animal ce poate vedea dracii, alunga bolile copiilor mici si calauzeste sufletul mortului. Se mai spune ca lupii au fost cainii lui Sanpetru pe cand acesta era cioban si ca obisnuia sa plece cu ei in cautarea cailor furati si a dracilor.

În trecut, pe teritoriul României, existau 35 de sărbători (18 cu data fixă) dedicate lupului (I. A. Candrea afirma în cartea Iarba fiarelor).

Legenda Marelui Lup Alb



Legenda spune că, în vremuri acum uitate, un preot al lui Zamolxis cutreiera fără răgaz pământurile Daciei pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie, transmițând geto-dacilor că Marele Zeu veghea asupra lor. Era un bărbat în floarea vârstei, dar cu părul alb ca omătul și lung. Credința, curajul și dârzenia sa erau cunoscute nu numai de oameni ci și de Zalmoxis și de fiarele sălbatice. Menirea lui era aceea de a-i convinge pe oameni de adevărata credință, de puterea și bunătatea marelui Zamolxis.
Preumblările sale între hotarele țării au durat până când Zeul a aflat că are în el un slujitor puternic și demn de încredere, așa că l-a chemat în munți, mai aproape de el. Acum, preotul cu părul alb ca neaua nu mai era nevoit să ceară în fiecare noapte adăpost și hrană de la țărani. Avea propria sa colibă la intrarea într-o peșteră. Fructele pădurii erau hrana sa, iar un izvor din apropiere îi dădea cea mai dulce apă din câtă fusese vreodată pe pământ.

27 nov. 2013

Solitudine. Miercurea fara cuvinte




Fotografii Wordless Wednesday! (48), la CARMEN, unde este tabelul pentru inscriere.


Prima Cruciadă, inițiată în 27 noiembrie 1095



Cruciadele au fost expediții militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina și Ierusalimul. Au apărut într o societate aflată în plină expansiune politică și militară și sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în Europa și au participat toate clasele și păturile sociale. Expedițiile au fost însoțite, la început, de o ideologie creștină. Proclamate ca războaie sfinte au fost organizate în numele eliberării așa numitelor locuri sfinte (locurile unde s-a născut, a trăit, a murit și a reînviat Cristos), în principal Ierusalimul și împrejurimile sale, de sub dominația musulmană. Caracterul religios al cruciadelor explică de ce conducerea lor a revenit papalității al cărei rol, pe plan internațional, se afirmă în secolul al XI-lea.

Prima Cruciadă (1096-1099) e considerată a fi expediția sărăcimii, condusă de Petre Pustnicul și Walter cel Sărac, și expediția cavalerilor grupați în patru corpuri principale de oaste, conduse de: Godefroy de Bouillon, ales mai târziu comandant suprem al armatei; Hugo de Vermandois, fratele regelui Filip I și Robert Courtheuse, fiul lui Wilhelm Cuceritorul; Robert al II-lea de Flandra; Bohemund de Taranto și Tancred de Sicilia.
Cunoscută azi ca fiind Prima Cruciadă - deși abia în secolul XIII a apărut termenul cruciadă, la 100 de ani de la cucerirea Ierusalimului - aceasta a fost primul război în care creștinii au plecat să ucidă în numele lui Dumnezeu.

25 nov. 2013

Pasărea Phoenix. Bună dimineața, Soare!



Legenda acestei păsări mitice este cunoscută din antichitate și circulă în mai multe variante în cultura multor popoare.
Pasărea Phoenix (sau Phoinix) este o creatură care trăiește cel puțin 500 de ani (în alte variante trăiește 1000 de ani sau chiar 97.200 de ani). Penele ei sunt descrise, în general, ca fiind roșii, purpurii, aurii și se hrănește cu rășini și semințe de plante aromatice. Potrivit legendelor grecești, Phoenix trăiește în Arabia, într-un loc răcoros unde, în fiecare dimineața în zori, chiar și zeul Soare își oprește carul său de foc și ascultă cântecul minunat al păsării Phoenix.
Este un simbol universal al soarelui, renașterii, învierii și nemuririi, un simbol al vieții după moarte. Despre această pasăre legendară se credea că moare periodic în flăcările produse chiar de ea, pentru a renaște apoi din propria cenușă. A fost legată și de venerarea unui soare necruțător sau de zeități ale soarelui precum zeul mexican Quetzalcoatl.

24 nov. 2013

Mili tare



Ramses al II-lea câștigă o mare bătălie. Își cheamă scribul pentru a imortaliza momentul și începe să dicteze:
- Eu, Ramses al II-lea...
Scribul începe și el să picteze hieroglife.
- Cel mai mare dintre conducători...
Scribul notează.
- Și cel mai viteaz...
Scribul desenează și el.
- Și cel mai viril...
Scribul stă un moment nedumerit, apoi întreabă:
- Prea-Mărite, cum se scrie viril, cu două falusuri sau cu trei?

În armată, soldații sunt scoși la program administrativ în grădina unității.
Caporalul, cu un aer satisfăcut, zice:
- Așa, toată lumea ia câte o lopată și treceți la săpat!
- Înainte de asta... E vreunul printre voi care se pricepe la algebră?
- Eu, să trăiți... Sunt student la mate-fizică, dom' caporal.
- Bravo, mă. Atunci aruncă lopata aia, că nu-i de tine.
Soldatul, ușurat, aruncă lopata cu o mină veselă. Caporalul continuă:
- Și pune mâna pe hârleț. Tu vei extrage rădăcinile!

Soldații la raport, afară. Vine comandantul și spune:
- Mai mișcă cineva?
O voce din spate răspunde:
- Pământul, domnule comandant.
Comandantul:
- Cine a spus asta?
Răspunde din nou vocea:
- Galileo Galilei.
Comandantul:
- Galileo Galilei, un pas în față!

Postarea participa la jocul Happy Weekend! Editia 46 - tabel de înscriere la Elly W. (Blind Love)

Duminca, la povești



Pentru că deja magazinele au pus în vânzare decorațiuni pentru Crăciun și au început să-și orneze vitrinele - deși nu la fel de spectaculos ca în alți ani - m-am gândit să mai cumpăr câteva globuri și decorațiuni, dacă o fi ceva care să-mi placă. Plus că trebuie să mă orientez și pentru ceva cadouri.
Zis și făcut: am dat o tură printr-un supermarket, aproape de ora închiderii pentru că detest aglomerația. Mai apoi am întâlnit un grup de amici. Din vorba în vorbă s-a ajuns la discuția despre comercializarea Sărbătorii. Sigur că (pare a) se pune accentul mai mult pe consum decât pe semnificația sărbătorii dar… numai de oameni (cumpărători) depinde cât vor caștiga unii în astfel de perioade, pentru că nimeni nu ne bagă mâna în buzunar să ne ia banii. Cineva a spus, la un moment dat, că prezența bradului împodobit îi face pe aceia care nu sărbătoresc Crăciunul să se simtă… nesiguri. Mi-am amintit că am citit cândva ceva de genu’, dar nu mai știam exact ce și de ce dar ajunsă acasă am căutat articolul (am găsit ceva). Oricum, mi se pare aiuristic să facă cineva astfel de afirmații. E ca și cum ar spune că un om s-ar putea simți nesigur dacă intra într-o casă pe ai cărei pereți există - sau nu există - icoane! Părerea mea.

22 nov. 2013

Reflexii în oglindă



Botic de pluș, un bot de fier și ceva umbre la cafea.




Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN.

20 nov. 2013

Nori de praf. Miercurea fara cuvinte




Fotografii Wordless Wednesday! (47), la CARMEN, unde este tabelul pentru inscriere.

Ziua Internațională a Drepturilor Copilului



Scopul sărbătoririi acestei zile este sensibilizarea opiniei publice la aceste drepturi fundamentale, de multe ori nerecunoscute.

Astăzi, 20 noiembrie, în întreaga lume se marchează, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului. În această zi, în anul 1959, Adunarea Generală a adoptat Declaraţia pentru drepturile copilului, iar în 1989 Convenţia cu privire la drepturile copilului.
Experţii menţionează că în fiecare ţară copiii au problemele lor. Dacă în ţările dezvoltate este vorba de urmările negative ale dependenţei de televizor şi computer, în ţările din Africa şi Asia copiii sunt ameninţaţii de foamete, SIDA, analfabetism şi conflictele armate. În medie, copiii reprezintă 20-25% din populaţia planetei.

19 nov. 2013

De la Grasse la Regele Soare. Parfum de epocă.



Au pornit din Grasse în primele ore ale dimineții, sperând să ajungă la Lyon până la lăsarea serii, să evite tâlharii care pândeau la tot pasul pe marginea drumului, ascunși în liziera pădurii. Avea 15 ani și era prima lui ieșire din orașul natal. Abia aștepta sosirea la Paris și mai apoi la Versailles, unde unchiul urma să înmâneze ducelui câteva sticluțe cu parfumul special creat pentru aniversarea regelui. Se zvonea că rețeta o obținuse un strămoș al unchiului de la chiar Rene Florentinul, parfumierul personal al Catherinei de Medici.
Cadourile pentru rege - sticluțe cu parfum în flacoane din cristal cu inserții aurite, mănuși din piele fină, puternic parfumate cu apă de trandafiri, postavuri deosebite, casete pentru bujuterii lucrate de artizanii locului, candele din argint lucrate în filigran și multe pastile parfumate, din ambră, mosc, trandafir, iasomie și santal care să parfumeze aerul inspirat de marele Rege Soare - erau toate închise într-un cufăr cu ținte din oțel și încuiat cu trei lacăte, ascuns sub câțiva saci cu ceapă.

Aveau puține bagaje, o căruță sărăcăcioasă trasă de doi cai bine hrăniți. Deși unchiul său era foarte bogat nu voiau să atragă atenția drumeților pentru a nu risca să fie jefuiți de cavaleri scăpătați înhăitați cu bandele de hoți care bântuiau toată Franța, nu doar zona de sud est, pe litoral. Îi însoțeau patru servitori, înarmați până în dinți, dar cu armele ascunse sub tunici lungi și roase. […]

18 nov. 2013

Cioara, simbol al Soarelui. Bună dimineața, Soare!



Corbii apar în mitologia multor popoare, dar ciorile mai puțin. Adeseori, corbul și cioara au ajuns să se confunde, în mitologie mai ales. Cândva, cioara era considerată un simbol al Soarelui. În mitologia chineză și cea japoneză, se spune că o cioară cu trei gheare - care reprezintă răsăritul, zenitul și apusul - trăiește în inima Soarelui.
Oamenii de știință studiază corbii de mulți ani, dar abia de curând s-au aplecat asupra ciorilor cu mai mult interes. Simbolistica, în general percepută ca negativă, a făcut ca aceste păsări - corbii - să ajungă pe cale de dispariție și de aceea azi sunt protejate prin lege, la nivel mondial.

Pink Mondays



Cu multă ciocolată și negru pare pink!


Pink Mondays (karmapolice)

17 nov. 2013

Umor involuntar sau ce-o fi



Unele dintre momentele hazlii ale săptămânii ce tocmai s-a încheiat:

A zis o funcționară
Cartea de identitate mi-a rămas mică și am fost să o schimb. Dar am ramas la stadiul de intenție pentru că nu mai erau bonuri - erau vreo 50 de persoane în hol. Pentru că tot am ajuns acolo, zic să plătesc ce e de plătit: 7 lei contravaloarea cărții de identitate (simplă) și de 5 lei timbru fiscal. Timbre fiscale, evident, nu au acolo unde e nevoie de ele zilnic, ci găsim la oficiile poștale sau la agenții ANAF (parcă-i începutul unei înjurături). OK, iau cererea și-o completez acasă - mă gândesc… La biroul de informații funcționara îmi spune că nu-mi poate da formular-cerere; voi completa cererea când depun actele. Mă uit luuung și întreb de ce? Îmi răspunde: Sunt făcute la xerox. Dacă greșiți aruncați foaia și datele personale bla-bla-bla (mă pierduse de când mi-a zis că-s făcute la xerox tipizatele). Și-i spun: Păi nu-i tot aia dacă descarc de pe net și greșesc? Dă mărunt din buze, ca peștele, și zice: Să listați față-verso; găsiți pe site-ul primăriei tot ce-i necesar. Sigur! Mă gândeam să caut și să descarc de pe site-ul vreunei agenții de turism!

Omul care a vândut turnul Eiffel. De două ori.



Victor Lusting (04.02.1890 - 11.03.1947) este pe lista celor mai cunoscuți escroci ai lumii; a fost căutat de 45 de agenții guvernamentale; avea 25 de identități și vorbea cinci limbi. Ar fi putut să vândă un teren mlăștinos în deșertul Sahara! Victor Lusting a fost un hoț talentat care și-a făcut un hobby din exploatarea prostiei umane. Punea la cale escrocheriile pe feriboturi care făceau legătura între Paris și New York, ajungând să îl înșele până și pe celebrul mafiot Al Capone.
A vândut turnul Eiffel unui afacerist bogat și pentru că acesta, de rușine, nu s-a plâns poliției, a încercat să-l mai vândă o dată, după o lună, dar de data aceasta a fost reclamat înainte de a încheia tranzacția. Alături de asociatul său, Robert Arthur Tourbillon (cunoscut și ca Dan Collins) au scăpat de arestare.

15 nov. 2013

Reflexii în oglindă. Altă apă, alt pământ









Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN




 Un final de săptămână cât mai frumos să aveți!

O poveste a zilelor săptămânii




Babilonienii sunt primii care au numit zilele săptămânii după principalele planete pe care le zăreau pe atunci în fiecare noapte. Omagiau puterea zeului patron al planetei, care, drept răsplată pentru considerația acordată, își miluia supușii cu virtutea harurilor proprii, fie ele bune sau mai puțin bune.

În folclorul românesc zilele au sufletul lor, sunt făpturi care înainte umblau pe Pământ. Sunt zile bune și sunt zile rele, zile bogate și zile sărace, zile femeie și zile bărbat.
Numărul zilelor este stabilit încă din vechime, însa alegoria, conținutul și fabulația lor mitică sunt locale. Fiecare zi din săptămână e personificată printr-o sfântă bătrână : Sfânta Luni, Sfânta Marți, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri, Sfânta Sâmbătă și Sfânta Duminică. Legendele mitice ale fiecarei zile au supraviețuit alterate mai ales în basme și în Sinaxarul* creștin.

Oamenii pe cari i-a făcut Dumnezeu au început a face la copii și tot făceau în toată ziua câte unul; așa a vrut Dumnezeu ca să facă zilele. În ziua întâi a făcut pe Duminica, fată; apoi pe Luni, bărbat; pe Marți, bărbat; pe Miercurea, femeie; pe Joi, bărbat, apoi pe Vinerea, femeie, precum și pe Sâmbăta, ca să aibă oamenii sfinți zile. (Elena Niculiță-Voronca**).

14 nov. 2013

Ziua Dobrogei




Azi se împlinesc 135 de ani de la unirea Dobrogei cu România.

La 14 noiembrie 1878 Carol I dădea următoarea proclamaţie către dobrogeni:
Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă… Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră.

Proba Iubirii



Un tânăr fusese în război în Vietnam aproape 3 ani de zile. Într-un final se întoarce în America şi telefonează părinţilor.
- Mama, tata, mă întorc acasă, dar vreau să vă cer o favoare. Am un prieten foarte bun şi aş vrea să îl aduc acasă cu mine.
- Sigur, ne-ar face mare plăcere să îl cunoaştem - au spus părinţii.
- Mai e ceva ce ar trebui să ştiţi despre el: în timpul războiului a fost rănit foarte rău. A călcat pe o mină şi explozia l-a lăsat fără o mână şi un picior. Nu are unde să se ducă şi vreau să vină să stea cu voi acasă.
- Ne pare rău să auzim asta, fiule. Poate rezolvăm cumva să îi găsim unde să stea.
- Nu, vreau să stea împreună cu noi acasă.
- Fiule - îi răspunde tatăl - nu-ţi dai seama despre ce vorbeşti. Un om handicapat ca el înseamnă o povară foarte mare pentru noi. Avem şi noi vieţile noastre de trăit. Ce sens are să ne încărcăm viaţa cu unul ca el? Lasă-l în pace şi vino acasă. O să-şi găsească el unde să stea.
În acest moment fiul închide telefonul brusc. Părinţii n-au mai auzit nimic de el de atunci. După câteva zile au primit un telefon de la un politist, care îi anunţa că fiul lor s-a sinucis aruncându-se de pe o clădire. Erau chemaţi să identifice trupul. Părinţii, înmărmuriţi, au ajuns repede la morgă şi acolo au descoperit că, într-adevăr, fiul lor era cel care murise. Și au mai descoperit un lucru: băiatul lor avea doar o mână şi un picior.
(nu cunosc autorul textului)

Luna Noiembrie - tradiții și superstiții


Lăsatul Secului de Dulcele Toamnei (începutul Postului Crăciunului), zi hotar ce deschide un interval de timp marcat de o intensa sacralitate.
Cele mai importante sărbatori ale postului lui Brumar sunt Ovidenia (21 noiembrie), când comorile ascunse ard cu flacără albastră (și căutătorilor le e mai ușor să le găsească), cerurile se deschid, fetele își pot vedea ursitul iar femeile dau de pomană lumina de veci; și Sântandreiul (30 noiembrie), ce stă sub semnul vrăjilor și al practicilor magice de alungare a strigoilor.
Se spune că de te căsătorești în noiembrie numai bucurii vei avea.

O sărbătoare importantă este și în 8 noiembrie: Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, numită în calendarul popular Arhanghelii. În satele românești sărbătoarea ține trei zile, din 8 până în 10 noiembrie, timp sacru în care femeile împart de pomană, aprind lumânări și îndeplinesc rânduiala cuvenită Moșilor de Arhangheli.
Din cele trei zile de Arhangheli (8 - 10 noiembrie), ultimele două se suprapun peste primul Ciclu al Filipilor de Toamnă - sărbătoarea lupilor.

11 nov. 2013

Soarele și Luna. Bună dimineața, Soare!




Aborigenii dintr-un trib din sudul Australiei își imaginau Soarele ca fiind o femeie care se trezește în fiecare dimineață în tabăra ei situată în Est, pregătindu-și torța cu lumină roșie pe care o va purta pe cer. Înainte de a pleca se decoreaza cu roșu-ocru, culoare pe care o pulverizează și astfel norii devin roșiatici. Înainte de a ajunge în Vest repetă operația, pulverizând roșu, și galben - când ajunge sus pe cer - apoi începe coborârea printr-un lung pasaj subteran înapoi spre tabăra din Est. În timpul acestei călătorii subterane făclia Soarelui încălzește plantele și le ajută să crească.
Aceiași aborigeni consideră Luna ca fiind de sex masculin și, datorită asocierii ciclului lunar cu cel feminin, astrul a simbolizat fertilitatea.
O eclipsă de Soare era interpretată ca fiind uniunea bărbatului-Lună cu femeia-Soare.

(Adaptare după o legendă din Australia de Sud. Original: Roslynn Haynes)


 Săptămâna minunată să vă fie!


Buna dimineata, Soare! jocul initiat de Iulisa, unde gasiti tabelul pentru inscriere.

Pink Mondays



Pink Mondays la karmapolice.

O saptamana cu noroc! :)

10 nov. 2013

Conform dictonului. Happy Weekend!



O talentată actriță, posesoare încă din tinerețe a numeroase giuvaieruri, deși înaintase în vârstă, nu se îndura să părăsească scena.
Lumea începuse să o cam vorbească, lucru ce o determină să facă un sondaj de opinie în care scop invită la o recepție mai mulți gazetari, pictori, scriitori și medici.
împodobită cu nestematele ei, exulta de bucurie la complimentele invitaților care se întreceau în a-i spune:
- Vai ce tânără arătați.
Păstorel care se număra și el printre invitați se delecta la bufet.
Dorind să afle și părerea lui, amfitrioana îl întrebă:
- Dumneata cum mă găsești, domnule Păstorel?
- Eu, conform dictonului, stimată doamnă.
- Cum adică?
- Adică, așa cum glăsuiește el: Tinerețea trece, pietrele rămân.

(Nicolae Dumitriu, Ninsoare de iulie, Ed. Albatros, București 1979, p. 262).

Duminica la povesti despre porumbelul fara coada



Porumbelul mac-mac - despre care am mai amintit - a lipsit vreo doua zile de pe marginea geamului. Ne-am gandit ca petrece mai mult timp cu porumbita pe care a intalnit-o de curand. Cand a aparut, vineri, am vazut cu spaima ca nu mai are penele cozii! Pur si simplu e cu… fundul gol! S-a asezat pe marginea geamului si s-a speriat cand am intins mana sa-i dau graunte, dar curand si-a revenit, amintindu-si ca nu e in pericol.

Vazusem niste pene imprastiate pe afara si m-am gandit ca iar a prins pisica vreun porumbel si mi-a parut rau, dar e firescul Naturii, pentru animale si pasari. Sau, poate, a incercat cineva sa-l prinda… Cand l-am vazut pe mac-mac fara pene in coada am inteles ale cui erau cele de pe trotuar si m-am bucurat sa-l revad. Sper sa ii creasca penele in timp util, pentru ca are nevoie de coada si la aterizare si la decolare si timpul frigului se apropie - e greu si fara coada si cu piciorusele reci.

Am mai inteles ceva - mai bine zis: inteleg mai bine cu fiecare intamplare. E gresit sa obisnuim animalele si pasarile (semi) salbatice cu ideea ca omul nu e pericol pentru ele. Cand un om nu vrea raul vietatilor nu se intelege ca niciun om nu le vrea raul! Noi, oamenii, stim aceasta, dar pasarile si animalele nu stiu, ci cred ca toti oamenii sunt la fel ca aceia care le hranesc si le ingrijesc si aceasta obisnuinta le pune viata in primejdie. E bine sa le hranim, dar sa nu le facem sa creada ca sunt in siguranta in compania omului daca nu alegem sa le tinem departe de alti oameni, de acei oameni care le vor raul - de cele mai multe ori numai pentru distractie.

Saptamana minunata sa va fie!

Duminica, la povesti, ne intalnim la Anastasia

8 nov. 2013

Reflexii în oglindă - Dungi pe largul oceanului



Dacă doresti sa participi, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la
"Reflexii in oglinda", la SoriN

***
Sanatate, bucurii si mult noroc celor care isi sarbatoresc onomastica!

6 nov. 2013

Miercurea fără cuvinte. Pătrățele





Fotografii Wordless Wednesday! (45), la CARMEN, unde sunt instructiunile de inscriere.

Ateii au descoperit gaura din covrig



Ateii ii ironizeaza pe credinciosi si se organizeaza in… biserici. Altfel spus, e tot altcineva care sa le spuna ce e bine, ce e rau, ce sa faca, ce sa nu faca, ce sa creada si ce sa nu creada. Sunt, oarecum, impotriva credinciosilor dar se comporta ca acestia.

Prima Biserica Ateista s-a format in jurul credintei ca stiinta si ratiunea formeaza baza vietii. Membrii ei transmit ca nu exista nimic in afara fenomenelor naturale. Gandirea este doar o functie a fenomenelor naturale. Moartea este completa si ireversibila. Avem incredere numai in umanitate, natura si faptele dovedite stiintific.

Paul si Jacki McMaster, intemeietorii Primei Biserici Ateiste, spun ca aceasta era o necesitate si s-au gandit la infiintarea ei dupa ce s-au casatorit si s-au gandit sa ofere si altora sansa de a face o nunta care sa tina doua minute si sa elimine toate simbolurile religioase. Au creat un loc in care acestia sa fie hirotonisiti pe gratis sau sa gaseasca pastori pentru ceremonii laice. Hirotonisesc preoti online. Ateii pot deveni pastori completand un simplu formular de pe site-ul Bisericii. Dupa ce jura sa promoveze doar gandirea rationala si doar credintele bazate pe dovezi, ei primesc dreptul de a oficia ceremonii ateiste la nunti, inmormantari sau logodne ca orice preot. Pretul pentru aceste servicii este negociabil, dar costul mediu este de 300 de dolari.

Tu nu te uiti in oglinda?



Intrebarea mi-o adreseaza cam toti cei care nu ma cunosc prea bine, dar si cei care ma cunosc.
Nu prea obisnuiesc sa ma privesc in oglinda - doar cu ocazii speciale, altfel stiu cum arata hainele pe care le imbrac si stiu cum arat cu acestea. Sunt in acelasi trup de foarte multi ani asa ca am ajuns sa-l cunosc.
De ce sa ma uit in oglinda cand aleg sa imbrac o rochie care-mi place? Stiu cum voi arata - si stiu daca mi-e buna - fara sa o probez cand o cumpar. Ma pot machia fara oglinda, dar cel mai adesea folosesc oglinda.
Cand mi-am luat diploma de cosmeticiana, la unul dintre cursuri, s-a intrerupt (ca de obicei, la vremea aceea) curentul - toate eram demachiate si urma sa plecam asa - de neconceput! Am luat dermatograful, rujul si fardurile de obraji si m-am machiat. Colegele s-au “crucit” si abia asteptau sa ajungem in autobuz - era seara, pe strazi era bezna, evident. Si au recunoscut: ma descurc.

Cand m-am machiat pentru prima data in viata m-am privit in oglinda. Pentru ca era la moda “rosu pentru obraji” m-am dat si eu. L-am aplicat, l-am intins si am plecat. Cand am revenit de pe afara m-am uitat din nou in oglinda - sa vad cum am aratat pe strada. Mai bine nu ma uitam! Aplicasem rosu pe obraji si l-am intins uniform - dar nimeni nu mi-a zis ca trebuie un suport de crema, si pentru ca nu dadusem cu crema acel rosu a ramas exact pe locurile aplicate: aratam ca un clovn! Si am inteles de ce oamenii ma priveau asa insistent!
Atunci m-am hotarat sa ma inscriu la un curs, sa invat sa ma machiez.

5 nov. 2013

Curcubeul nu e simbol satanist



Citeam pe un blog (după un articol scris de un preot, se pare) că semnul curcubeului (și nu doar acesta) ar fi unul satanist, de care creștinii ortodocși ar trebui să se ferească. Scrie acolo despre Arcada cerească (culorile curcubeului):
Este simbolul cel mai folosit. Pe  acesta îl poate găsi cineva peste  tot: pe cadouri, pe jucării, pe haine. Aşa cum învaţă discipolii Noii Ere, simbolizează puntea dintre om şi Marea Minte Universală, adică Lucifer.

Nu sunt extra informată în materie dar știu că Vechiul Testament face parte din Biblie; în Vechiul Testament scrie despre Facerea lumii, despre primii oameni, despre arca lui Noe și despre multe altele. Și scrie acolo, în Facerea, Capitolul 9:
[…]
Apoi a mai zis iarăși Domnul Dumnezeu către Noe: „Iată, ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi și eu tot sufletul viu ce este cu voi din neam în neam și de-a pururi,
Pun curcubeul Meu în nori, ca să fie semn al legământului dintre Mine și pământ.
Când voi aduce nori deasupra pământului, se va arăta curcubeul Meu în nori,
Și-Mi voi aduce aminte de legământul Meu, pe care l-am încheiat cu voi și cu tot sufletul viu și cu tot trupul, și nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toată făptura.
Va fi deci curcubeul Meu în nori și-l voi vedea, și-Mi voi aduce aminte de legământul veșnic dintre Mine și pământ și tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!”
Și iarăși a zis Dumnezeu către Noe: „Acesta este semnul legământului, pe care Eu l-am încheiat între Mine și tot trupul care este pe pământ”.

4 nov. 2013

Parfumul Secretului



Vrei să înțelegi cât de frumos și de desăvârșit este un lucru ieșit din mâinile lui Allah? Vino în pustiu și privește cerul cu Luna și cu stelele.

Egipt e o reflectare a lumii cerești în lumea pământeană, o împletire între modern și antic. Cultul antic nu e mort total, chiar dacă adepții sunt tot mai puțini. Puterea cultului antic constă în heka - în ceea ce acum unii numesc energia vitală a Universului.

Ca turist singur în Egipt nu prea știi încotro să te îndrepți după ce ai coborât din avion și ieși din clădirea aerogării împânzită de soldați înarmați. Dar pe el îl aștepta Hamed, ghidul lui pentru perioada cât rămânea acolo pentru un schimb de experiență în materie de cultură, trimis fiind de la Ministerul de Externe. N-a prea fost încântat, dar avea ocazia să vadă Piramidele, Sfinxul și Marele Deșert.
Ghidul l-a condus la mașină apoi s-au strecurat în traficul infernal și au ajuns la un hotel mic dar luxos. Palmierii, câțiva portocali, multe tufe de vanilie și arbuști de magnolia cu parfumul lor amețitor formau un paravan extraordinar în jurul clădirii. Hotelul era denumit “Ka și Maat”. Ka este funcția creatoare, forța vitală a omului, care nu e aceeași pentru toți și nu e constantă în timpul vieții omului - îi explică ghidul semnificația. Maat înseamnă ordine, adevăr, justiție; e principiu al organizării lumii dar și al rațiunii și justiției. Ka e forța de însuflețire a lui Maat.

Egipt nu și-a spus ultimul cuvânt, nu s-a lăsat descoperit în întregime. Câte sute de ani a stat Sfinxul îngropat în nisip până a fost descoperit datorită unui vis pe care l-a avut Tuthmes IV, sub domnia căruia țara a dobândit o mare prosperitate iar cultura și civilizația au atins o strălucire greu de egalat?

3 nov. 2013

Zeii Soare la azteci. Bună dimineața, Soare!



Azteci este un termen cuprinzător utilizat pentru a defini mai multe populatii precolumbiene mezoamericane din partea centrala a Mexicului de azi. Aztecii au fost membrii uneia dintre ultimele mari civilizatii native din America. Ei au creat un imperiu urias in America de Sud si Mexic, in timpul secolului al XV-lea.

Cultura azteca este, in general, grupata impreuna cu complexul cultural cunoscut sub numele de Nahuatl, din cauza limbii comune pe care au impartasit-o. Conform legendei, diverse grupuri de azteci au sosit din nord in valea Anahuac (calauziti de zeul Tonatuih), în jurul lacului Texcoco. Locul acestei vai (cu certitudine) este in inima orasului modern Mexico City, dar altfel putine lucruri sunt cunoscute cu certitudine despre originea aztecilor.
Popoarele din Mexic credeau ca soarele nu se putea deplasa singur, iar cand ajungea prima data pe cer insusi zeul trebuia sa se sacrifice. Pentru a preveni sfarsitul lumii, aztecii au crezut ca era esential sa fie mentinuta puterea zeului Soare, oferindu-i sacrificii umane: cei alesi pentru sacrificiu erau aruncati in foc.

Duminica la povesti - Habar n-am cine esti



Intamplari interesante n-au avut loc saptamana aceasta, asa ca aleg o poveste de demult si o impartasesc Duminica la povesti, la Anastasia.

Asteptam autobuzul care nu mai venea si-mi doream sa nu fie aglomerat - la vremea aceea mai tot timpul erau aglomerate autobuzele. Stand eu cu privirea-n gol, se apropie o pustoaica, exuberanta.
- Buna! Ce mai faci? Ma bucur sa te vad!
Imi adun privirile de prin pomii abia inverziti si le concentrez asupra ei: categoric, n-o vazusem in viata mea, dar stiind ca nu prea tin minte nici chipurile celor pe care ii vad foarte rar ma gandesc ca o fi cineva din multimea de cunostinte si mi-e rusine sa o intreb cine e si de unde ma cunoaste - ma temeam sa n-o jignesc, pentru ca ea m-a retinut si eu nu stiu cine e. Asa ca balmajesc:
- Multumesc, bine.
Si-mi doream sa vina autobuzul, oricat de aglomerat, iar ea sa nu urce in acelasi. Am schimbat banalitati generale si a venit autobuzul - nu era aglomerat si… mi-a parut rau. Pustoaica a urcat cu mine si a continuat sa ma tina de vorba, povestind despre cum e la munca… A venit controlorul si fata n-avea bilet. Imi zice, repede:
- Composteaza-mi si mie un bilet (pe atunci biletele se compostau, nu se stampilau).
Mi se aprind beculetele de la alarma silentioasa: eu pe fata asta n-o cunosc… I-as fi dat un bilet, dar nu aveam. Am coborat unde aveam treaba, ea a ramas cu controlorii…

De atunci am mai patit de cateva ori ceva asemanator, dar am intrebat din prima cine e, scuzandu-ma ca nu-mi amintesc.  Mare greseala sa cred ca jignesc daca intreb. Mai rau e sa ma prefac a-i cunoaste si a ma comporta rezervat foarte cu cineva care poate chiar ma cunoaste.

2 nov. 2013

Brigada gogoașă, a barbatilor cu burta



În alte armate nu știu cum este dar despre armata americană și soldații ei am aflat câte ceva din unele surse.

Pentru a rămâne în armată, soldații trec periodic prin anumite teste. Unul dintre acesta ar fi cel de “fitness”. Standardele militare presupun o estimare a grăsimii corporale prin măsurarea taliei şi a gâtului.
Pentru a scapa de surplusul de grăsime soldații recurg inclusiv la intervenții chirurgicale.
Experţii în fitness şi medicii au cerut, recent, modificarea standardelor de greutate aplicate de Pentagon, argumentând că americanii au o masă musculară mai ridicată acum, ceea ce nu înseamnă neapărat că sunt mai puţin sănătoşi.

Cei care pică testul de fitness sunt transferaţi, pentru o lună, într-o unitate specială pe care soldaţii din Marină o numesc "plutonul-cotlet" sau "brigada-gogoaşă".

Ateul șef apără pedofilii?



Clinton Richard Dawkins (n. 26.03.1941, Nairobi, Kenia) este un eminent etolog (1) britanic, biolog evoluționist și autor. Profesor la Catedra pentru Popularizarea Științei Charles Simonyi din cadrul Universității Oxford, din anul 1995 până în anul 2008, în prezent se află în fruntea Fundației Richard Dawkins pentru Rațiune și Știință.
Dawkins este ateu, umanist și, în calitate de comentator al științei, religiei și politicului, printre cei mai renumiți intelectuali vorbitori de limbă engleză. Ca o analogie la celebrul Buldogul lui Darwin, cum era supranumit Thomas Huxley (2), modul înflăcărat cu care apără teoria darwinistă a evoluției i-a conferit lui Richard Dawkins apelativul de Rottweiler-ul lui Darwin.
(wikipedia)
Ce i-a dat lui prin minte să sugereze într-un interviu dat pentru The Times, în septembrie 2013?! Că reactiile față de recentele cazuri de abuz sexual asupra unor copii, cazuri care au ocupat un spaţiu important în presa britanică, au fost exagerate.
Pedofilia nu face rău pe termen lung, a zis el.

Câinii sunt persoane?



În ideea că animalele nu pot avea drepturi intervin… oamenii de știință și încep să afirme că ar trebui să reconsiderăm tratamentul lor ca fiind proprietate - cel puțin în cazul câinilor sau al primatelor.

Argumentul juridic al celor care susțin că animalele nu pot avea drepturi este acela că drepturilor le sunt corelative obligațiile iar animalele nu pot avea obligații… deci nu pot avea drepturi, pentru că drepturi fără obligații corelative nu există. Poate. Dar bebelușii au drepturi și nu au obligații… A nu se înțelege că pun semnul egal între bebeluși și animale, ci e doar un argument în sprijinul afirmației că animalele pot avea drepturi și aceste drepturi le sunt (ar trebui să le fie) ocrotite de cei care au capacitate de exercițiu deplină.
Juridic, cineva poate avea obligații numai față de un subiect de drept care e titularul dreptului corelativ obligației. Animalele sunt considerate, juridic, bunuri, nu sunt subiecte de drept.

Jeremy Bentham, filosof britanic, fondator al utilitarismului: Nu capacitatea de a raționa - spune el - nu cea de a vorbi trebuie să fie criteriile, ci capacitatea de a suferi. Dacă ne bazăm pe darul rațiunii și al vorbirii, ar însemna să tratăm ca pe niște lucruri și anumite categorii de ființe umane, ca nou-născuții ori cei cu întârzieri mintale grave.
Și nu trebuie să fiu un geniu pentru a ști că animalele au capacitatea de a suferi.
Azi, vin din urmă oamenii de știință.

1 nov. 2013

Reflexii în oglindă - Nocturnă



Moscheea Sheikh Zayed

Marea moschee a șeicului Zayed bin Sultan Al Nahyan (01.12.1918 - 02.11.2004), primul președinte al Emiratelor Arabe Unite, e situată în capitala Abu Dhabi. Este o operă de artă, una dintre cele mai importante comori arhitecturale ale societății contemporane din Emirate și una dintre cele mai frumoase din lume.

De ziua ta, Minnie!



Mulți ani să trăiești și multe bucurii să ai! Sănătate îți doresc și tot ce dorești să se împlinească!
Cu drag,


Samhain, sărbătoare pre-creștină sau neopăgână?



Sărbătoarea cunoscută sub numele de Halloween își are rădăcinile într-o sărbătoare păgână: Samhain, care corespunde aproximativ calendaristic sărbătorilor Halloween și Ziua Morților. E considerată a fi Anul Nou Celtic. Practic, Samhain nu are o dată fixă, sărbătorindu-se la a 8-a lună plină după echinocțiul de primăvară. În acest interval, vreme de două zile, timpul s-ar opri, spun legendele celtice, iar bariera dintre lumi devine foarte subțire, oamenii putând intra în contact cu rasele dispărute, retrase în adâncuri.
Teologia druidă este centrată pe doctrina metempsihozei, transmigrația sufletelor. Spre deosebire de multe grupuri care au crezut în reîncarnare, druizii (1) nu par să fi crezut într-o ierarhie a sufletelor. Astfel un suflet ar putea trece de la om la animal și invers, într-un ciclu nesfârșit de renașteri.
Poetul roman Lucan (2) remarca cu dezgust, dupa cum spune chiar el, că aceasta doctrină a reîncarnării a fost în mare parte responsabilă pentru curajul războinicilor celți. Atitudinea generală de a mânca, a bea și a fi veseli înaintea oricărei bătălii poate fi atribuită acestei relaxări în fața morții.

Samhain, Samain sau Samuin e numele unui festival care marchează începutul iernii, în Irlanda galică. Acesta este atestat în unele dintre cele mai vechi scrieri din literatura irlandeză veche, începând din secolul al 10-lea. Este unul dintre cele patru mari festivaluri galice de sezon: Samhain - 1 noiembrie, Imbolc - 1 februarie, Beltane - 1 mai si Lughnasadh - 1 august.