Pagini

2014-01-15

Ca la noi la nimenea

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani. A fost poet, prozator, dar și jurnalist, un bun observator al realității românești de atunci.

A debutat în ianuarie 1866, cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul, publicată într-o broșură numită Lăcrămioarele învățaceilor gimnagiaști. Aron Pumnul i-a fost profesor de limba română în gimaziu.

Rădăcina ideologică principală a gândirii sale economice sau politice era conservatoare. A fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.

Citind azi articolele publicate de el în presa vremii, parcă-parcă, recunoaștem realitatea de azi. Să nu se fi schimbat nimic în viața (și mentalitatea) cetățenilor români?


Ca la noi la nimenea

Proverbul acesta, moștenit din moși strămoși, e rezultatul unei dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzând orice speranță de îndreptare, ia lucrurile mai mult în bătaie de joc, ca și când lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să drapeze tragedia sorții noastre cu foarte multe scene comice.

Realitatea tragică a vieții noastre de stat e nespusa mizerie a populațiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e ușurința și lipsa de caracter în viața publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioți care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. […]

Autori care nu știu a scrie o frază corectă, oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, avocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi și sculptori fără mâini, generali care nu știu citi o hartă, subprefecți ieșiti din pușcărie, legiuitori recrutați dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției, caraghioși cari înaintea erei liberale vindeau bilete la café chantant, iată banda ocultă care guvernează azi România, banda care, până mai ieri republicană până la comunism, astăzi crează decorații împărțindu-le între ei cu profunzime; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamând republică la Ploiești, azi joacă cu aceeași măiestrie pe lingușitorii Curții. […]

Administrațiunea unei țări formează un tot nedivizibil; […] când o bucată a mecanismului merge rău, toată sistema din care face parte sufere. […]

Ne-am plâns de escesele și de abuzurile comise în armată, ne-am plâns de cele comise în administrațiune; ar fi trebuit poate să începem prin a ne plânge de modul în care justiția, și mai cu osebire juzii instructori înțeleg a-și face datoria față cu delapidatorii, cu hoții, cu cei ce comit felurite abuzuri, și pe care celelalte ramuri de administrațiune îi trămit înaintea tribunalelor. […] un delapidator, un hoț dovedit, trămis înaintea justiției și achitat sau liberat prin ordonanță de neurmărire, este o mare încurajare, un puternic îndemn pentru alți hoți, pentru alți delapidatori. […]

Ne plângem că unii subprefecți fură și bat, că unii vameși fură, că unii perceptori și casieri fură. Așa este, din nenorocire. Dar, pe de altă parte, meargă oricine la ministerul de financie, și vază câți funcționari culpabili au fost dovediți și dați de aceste administrațiuni în judecată, și câți au fost condamnați. […]

Faptul e deplorabil; le arată o tristă stare morală, chiar la aceia a căror instrucțiune ne dădea dreptul să-i privim ca pe agenții cei mai activi ăi mai luminați ai rădicării nivelului moral în țară. […]

(12 septembrie 1878)

Din volumul “Ne e sila…”, Ed. Societății Soroc S.R.L., București 1991, p. 45 și următ.

14 comentarii:

  1. Cat de actual !...
    Azi am gasit pe FB chestia asta: "Adaug 15 ianuarie la celalalte zile in care trebuie sa suspend contul de febeu: 14 februarie, 10 zile de Paște, 6 decembrie, 20 decembrie-5 ianuarie, 1 și 8 martie, 1 iunie, 15 august și oricare altă zi în care lumea nu mai știe altceva decât share-uri și status-uri tembele. Nu mi-a plăcut Eminescu nici în generală și nici în liceu, de ce mi-ar plăcea azi???" Ce pot eu sa comentez ? Eventual sa "unfriend"! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nimic nu se schimba! Doar anii trec!
    O zi minunata!

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesant! "Toate-s vechi şi nouă toate". :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Vai, vai cat de neprietenos!
    Ai dreptate, ca la voi la nimeni! :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Bine te-am gasit!Nu pot spune ca Eminescu e poetul meu preferat, dar nu pot sa nu ma inclin in fata geniului sau.Iar ceea ce este si mai trist, este faptul ca atunci cand era in viata nu cred ca a fost apreciat la justa lui valoare.

    RăspundețiȘtergere
  6. perfect adevarat! O seara placuta!

    RăspundețiȘtergere
  7. din pacate ai dreptate, de multe ori am impresia ca stam pe loc , nu evoluam!

    RăspundețiȘtergere
  8. :( din nefericire pentru noi, cei de rand, ce spunea aici: "Administrațiunea unei țări formează un tot nedivizibil; […] când o bucată a mecanismului merge rău, toată sistema din care face parte sufere." retraim si azi!

    RăspundețiȘtergere
  9. nu s-a schimbat nimic iar eminescu ca si alti eroi a fost asasinat

    RăspundețiȘtergere
  10. Se schimba anul, nu si societatea

    RăspundețiȘtergere
  11. fantastic! textul pare scris anul acesta! De altfel, pe pagina Eminescu din wikipedia, varianta germana scrie " Sein Werk setzte Maßstäbe für die Entwicklung der modernen rumänischen Hochsprache" - "Opera sa a impus standarde în dezvoltarea limbii române moderne stilate." Stacheta ridicata de Eminescu nu a putut fi depasita de nimeni, pâna în ziua de azi!
    Gânduri bune si îmbratisari
    PS: nu am intrat pe blog decat tarziu, dupa ce am venit de la fitness si de la lucru nu pot sa folosesc decat telefonul mobil (dar e mai rau decat computerul tau lenes!) Textul pe care l-ai publicat aici am vrut sa-l savurez în liniste, acasa :)

    RăspundețiȘtergere
  12. La concluzia ca "Toate-s vechi" am ajuns si eu ieri...
    Pe Eminescu s-ar fi speriat Romania de azi...

    RăspundețiȘtergere
  13. Cat de actuale sunt aceste ganduri ale marelui Eminescu! Si cate ar fi avut de spus daca ar fi trait in aceste vremuri. Cat despre starea societatii romanesti...are dreptate, toate sunt la fel si asa ce ne pricepem sa perpetuam starea asta anapoda, pe care n-o mai depasim odata...

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.