Ziua de Joi

Joi e bărbat, si probabil de aceea se zice că din ouăle puse sub cloșcă în această zi a săptămânii vor iesi numai cucosei. E zi norocoasă, benefică dragostei şi căsătoriei, aflată sub protecţia Sfântului Neculai - cei care se nasc joia vor fi norocoși. E una dintre zilele bune, prielnice iubirii, în care e bine să speli icoana Maicii Domnului cu busuioc, apoi să te speli cu apa aceea și s-o arunci pe flori, pentru dragoste. Este ziua în care fetele își spală părul înainte de răsăritul Soarelui pentru a fi frumoase și iubite. Joi e bine întotdeauna să te piepteni, pentru dragoste; să scuturi, să grijești în casă, ca toti să te iubească; acea zi e a dragostei. (Elena Niculita-Voronca)

Joia e considerată zi benefică pentru începerea unui lucru nou, favorabilă logodnelor și chiar nunților. Din acest motiv unii etnologi au avansat ipoteza că în vechime această zi era considerată și respectată ca sărbătoare a săptămânii. În a doua zi de joi din Postul Crăciunului, calendarul popular sărbătorește pe Climata Vântul, divinita­te meteorologică răspunzătoare de vânturile periculoase. În satele din Bucovina se obișnuia să se pună în apă o crenguță de vișin și, în funcție de cum înflorea până în ziua de Crăciun, se citea soarta și norocul în anul următor.

Pentru că purta numele lui Jupiter, zeul roman al cerului și al trăsnetelor, țăranii au pus ziua sub protecția Sfintei Joi, apărătoarea recoltelor de ploile cele rele și au început să-și boteze vitele cu numele de Joiana, pentru a le feri de fulger. Între Paști și Rusalii femeile țineau joile oprite, adică nu munceau nouă joi ca să-și ferească recoltele de furtună, grindină și incendii. Unii spuneau despre Sfânta Joi că ar fi o fecioară frumoasă și neprihanită, alții că ar fi o femeie bătrână și binevoitoare, asemenea surorilor sale Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminică, însă în toate poveștile aceasta apare drept protectoare a holdelor și a dragostei.

Joi, a patra zi din săptămână, era dedicată de romani zeului și planetei Jupiter. La români, joia este o personificare ce-i poarta numele: femeie sfântă (Dorohoi); fecioara frumoasă, care apără lumea de ploi mari și de grindină (lași, Tutova); o femeie sfântă și binevoitoare, soră cu Duminica, Vinerea și Miercurea etc. Joia ar locui printre nori, în ceruri (Constanța, lași, Olt), în păduri netăiate și păzite de fecioare (Tutova), de unde își manifestă puterea miraculoasă asupra holdelor, vitelor, bolilor etc. Zonal, joia era, în secolul al XIX-lea, respectată ca o zi de sărbătoare, în Maramureș și Bucovina erau interzise șezătorile, în schimb devenea slobodă pentru nunți și în general, pentru dragoste. Sărbătorile și obiceiurile calendaristice sprijină ipoteza că joia a funcționat în spațiul carpato-danubiano-pontic ca sărbătoare a săptămânii, dedicată cultului și odihnei, singură sau alături de duminică.

Mai multe zile de sărbătoare suprapuse, consacrate atât patronilor (Joimăriţa), cât şi dăunătorilor (jivine, furnici, ciori) şi, nu în ultimul rând, protecţiei animalelor.

În prima săptămână din Postul Mare se numește Joia Tuturor Jivinelor. Zilei i se mai spune şi Joia Iepelor, Joia Furnicilor, Joia Ciorilor, Joi-Mărica sau Vracii Ochilor, Joia Paparudelor sau a Caloianului. Nu se coase. În această zi câlţii trebuie să fie torşi, dacă vrei să ai cămaşă de Paşte. Cui nu scoate câlţii vine Joi-Mărica şi îi scoate ochii.

Joia Iepelor se ţine pentru ca să fete iepele mânji sănătoşi. Nu e bine ca femeile care au iepe să toarcă în curte, ci numai în casă. Pe cine nu se spală pe cap şi lucrează îl omoară iepele cu copitele. Care femeie însărcinată nu ţine Joia Iepelor va naşte în grele dureri. Nu se folosesc obiecte ascuțite, fiind pericol de înțepături atât pentru animale, cât și pentru oameni.

Joia Furnicilor e rea, căci ajung furnicile să-ţi mănânce din mână sau vin şi intră în legume. Nu se pomeneşte deloc de furnică, spre a nu veni în casă. Cine lucrează în această zi va avea furnicături la mâini. De la Joia Furnicii încep oamenii a semăna porumb. Se coc în cuptor turte și se ung cu unt, iar apoi copiii sunt trimiși să le lase în apropierea unui mușuroi de furnici. Această ofrandă ar trebui să le ajungă furnicilor un an întreg ca să nu se mai atingă de recoltele oamenilor.

Joile Mari. Sunt sărbători cu dată mobilă, fiecare zi de joi începând cu Joia Paştilor până în Joia Verde de după Rusalii. Joile Mari sunt exclusiv sărbători agrare, fiind interzisă doar lucrarea pământului pentru a feri gospodăria şi vitele de trăsnet iar semănăturile de grindină. Joia Verde este una dintre Joile Mari. Nu toată lumea ţine Joile Mari, momârlanii considerând că, dacă dai ceva de pomană, Dumnezeu te iartă că lucrezi.
Joia Mânioasă sau Joia Verde este una dintre cele mai înfricoșătoare zile de peste an: înverzește fețele celor care nu o respectă, e rea de mană, de grindină, de amețeli, de lovituri și de căzături, e rea pentru aducerea pruncilor pe lume, e rea de venin. Țăranii se tem de ea dar o și cinstesc, convinși fiind că, daca îi intră în grații, le păzește copiii de moarte și casa de strigoi. În această zi, dacă vrei să înalbești rufele pe iarbă sigur se vor înverzi, iar de spălat nici nu-i bine a pomeni. Nu e bine nici să lucrezi câmpul pentru că, mânioasă cume, a doua joi după Rusalii îți înverzește cărările de nu le mai afli niciodată. Iar dacă se mânie rău abate și grindina asupra semănăturilor tale.

Zilei de joi, ziua lui Jupiter ori a Marelui Benefic, cum i se spune în astrologie, i-a fost atribuită, chiar în mijlocul săptămânii, lui Jupiter datorită echilibrului pe care îl insuflă, armoniei în familie, cumpătarii în toate, dar insuflă și simțul critic dezvoltat, tradiționalist și conservator.
Este ziua încrederii, comunicării și relaționării în comunitate, dar și un timp foarte bun pentru valorificarea tuturor resurselor, talentelor, cunoștințelor și experienței.

Despre cei născuți în ziua de joi se spune că sunt extrem de afectuoși, dar tot atât de exigenți.

Informatii, pe larg, gasiti (si) pe urmatoarele siteuri: legendeleromanilor.ro; jurnalul.ro; pentrufamilie.ro; epochtimes-romania.com; decebaluirea.blogspot.ro;

Vezi si:

O poveste a zilelor saptamanii

Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri, Sambata, Duminica.