Lebada neagra. Reflexii in oglinda!

Lebedele negre au fost descoperite in anul 1697 de Willem de Vlamingh (28.11.1640 ~ 1698; navigator olandez care a explorat coasta de vest a Australiei Centrale (New Holland) in secolul 17).

Lebada neagra (Cygnus atratus) este nativa in Australia si Tasmania dar si in Noua Zeelanda, unde a fost reintrodusa relativ de curand. Poate fi intalnita in special in zonele umede din sud-estul si sud-vestul Australiei. La un moment dat a fost pe cale de a disparea din cauza vanatorii si dupa ce a fost recolonizata populatia de lebede negre e tinuta sub control prin colectarea oualor, iar in Victoria si Tasmania a fost introdus un scurt sezon de vanatoare deoarece produc (nu doar cele negre) pagube importante agricultorilor. A mai fost introdusa in Singapore si in Europa e destul de intalnita ca pasare ornamentala in lacurile din parcurile private, in special.

In emisfera nordica penajul speciilor de lebede e de un alb pur, exceptie facand cygnus atratus din Austria, care e gri inchis, fiind o varietate a lebedei negre australiene.

In emisfera sudica speciile au coloratie mixta: alb si negru. Lebada australiana e complet neagra, cu exceptia unor pene albe de pe aripi, care sunt vizibile in special cand pasarea e in zbor. In America de Sud exista o specie numita lebada cu spatele negru, care are gatul negru, ciocul rosu si o excrescenta la baza.

Lebada neagra poate atinge si o lungime de 1,40 m, amplitudinea aripilor ajungand si la 2 m, iar greutatea e cuprinsa intre cca. 3-9 kg. Penele zburlite franjurate cu gri, mai ales in partile superioare si penele de la aripi, mai lungi si ondulate, ii dau o infatisare ciufulita. Cand naparleste, nici lebada neagra nu poate zbura. Gatul e foarte lung, in comparatie cu alte lebede si il tine arcuit in forma literei S sau intins. Cu acest gat pot ajunge in apa si pana la un metru adancime.  Ciocul si conturul ochilor sunt de la rosu-portocaliu pana la rosu-aprins; partea subterminala a ciocului e alba.

Lebada neagra e protejata de legea australiana, fiind emblema acestui stat.

Teoria foarte putin probabilului

Poetul roman Iuvenal spunea ca un om bun e la fel de rar ca o lebada neagra. Pe vremea lui Decimus Iunius Iuvenalis (Juvenal), autorul Satirelor, care a trait prin secolele unu sau doi i.e.n., lebedele negre nu erau cunoscute.

Pornind de aici a fost dezvoltata si “teoria lebedei neagre”, teoria foarte putin probabilului, cu aplicatie initiala in evenimentele financiare. Evenimentele de tip “lebada neagra” au fost prezentate de Nassim Nicholas Taleb in cartea sa din 2001 ”Fooled By Randomness”, o carte ce avea ca subiect evenimentele financiare. Cartea sa din 2007 (revizuita in 2010), ”Lebada neagra, impactul foarte putin probabilului”, extinde metafora lebedei si asupra unor evenimente ce nu tin de lumea financiara. Taleb considera ca toate evenimentele istorice importante (descoperiri stiintifice, evenimente istorice si realizari artistice) sunt evenimente de tip lebada neagra – evenimente nedirijate si improbabile. Exemplele alese de el variaza: aparitia Internetului si a calculatorului personal, Primul Razboi Mondial, destramarea URSS-ului, atacul terorist din 11 septembrie.

Importanta metaforei e data de analogia la fragilitatea oricarui sistem de gandire. Un set de concluzii poate fi invalidat in clipa in care oricare dintre postulatele sale fundamentale este invalidat. In acest caz, aparitia unei singure lebede negre invalideaza atat logica frazei (Toate lebedele sunt albe), cat si orice alte deductii.

Postare pentru Reflexii in oglinda! la Iulisa, unde sunt invitati sa participe toti cei care doresc.

Sursa foto Turism de Aventura  

Sa aveti un sfarsit de saptamana senin, la propriu si la figurat!