Capitală Europeană a Culturii nu va fi Braşov

sursa: Extreme Travel

Capitală Europeană a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraş sau mai multora pentru un an. Programul se derulează din 1985. Din anul 2007 programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În anul 2007, Capitală Europeană a Culturii a fost, timp de un an, oraşul Sibiu, împreună cu oraşul Luxemburg.

Acţiunea CEAC a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraş. Din 1980 s-a conştientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viaţa oraşelor, şi anume de a contribui la bunăstarea cetăţenilor şi la prosperitatea unui oraş. Titlul de capitală culturală este o şansă uriaşă. Câştigătorul va primi zeci de milioane de euro din bugetul guvernului şi al autorităţilor locale. În plus, va putea accesa cu uşurinţă alte zeci de milioane din fonduri europene.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii generează avantaje substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv cât şi ulterior

Pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost acceptate dosarele a 14 oraşe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş. Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale oraşelor a fost validată de experţii Comisiei Europene. Aflând despre candidatura oraşului Braşov m-a pufnit râsul, şi asta nu doar pentru că primarul de azi, aflat în funcţie din anul 2004, este cercetat la DNA. Să nu mă înţelegeţi greşit; iubesc Braşovul, ştiu că este un oraş frumos (şi nu afirm aceasta pentru că sunt născută aici), dar la capitolul cultură oraşul stă slab de tot! Dovada: nu s-a calificat pentru etapa următoare. Calificate sunt: Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Baia Mare. Primarul din Braşov e preocupat de borduri, giratorii şi floricele – bordurile şi altele de gen sunt livrate de un apropiat al primarului, un cetatean care a “cumparat” Palatul Ştirbei (pe care apoi l-a pus în vânzare, în 2013) şi parcul dendrologic aferent, din care n-a mai rămas mare lucru.

Primarul însuşi a numit, la un moment dat, oraşul “oraş al distracţiilor”. Te poţi distra aici, dar cultura… În evul mediu oraşul ar fi avut mari şanse la acest titlu. Şi peste toate, ambasador al culturii a fost numit Horia Brenciu! Ok, poate e pe gustul multora, dar până la calitatea de ambasador cultural al Braşovului e cale lungă!

Instituţiile de cultură din Braşov, prin direcţia judeţeană, au fost, până luna trecută, conduse de o chimistă cu tupeu pe care oamenii de cultură din oraş au tot încercat s-o înlocuiască de-a lungul timpului dar fiind numită n-aveau spor.

Brasov are muzee, unde sunt expoziţii permanente, în general – rar se întâmplă ceva deosebit în această arie a culturii. Două muzee sunt în situaţia de a-şi pierde spaţiul pentru că proprietarii au revendicat imobilele.

Se organizează unele târguri meşteşugăreşti, dar unde dai şi de produse aduse din China, mulţi meşteşugari nereuşind să închirieze un spaţiu pentru că primaria le subinchiriaza şi astfel, prea multe, ajung… la comercianţi de doi lei.

Braşov nu are sală de concerte şi nu mai găzduieşte nici festivalul “Cerbul de Aur”.

Concertele, când sunt, se desfăşoara, de regulă, în Piaţa Sfatului (loc impropriu din mai multe puncte de vedere), în sala sporturilor, într-un parc sau pe vreun stadion, dar Braşov are cel mai mare patinoar din ţară, cu o acustică înfiorătoare, în care s-a investit un vagon cu bani. Nici faptul că în judeţul Braşov există cel mai mare complex pentru sărituri cu schiurile din Europa de sud-est (Râşnov) nu califică oraşul pentru titlul de capitală europeană a culturii. Avem o sală “de concerte” într-un fost cinematograf (Filarmonica) şi cinematograf doar în mall-uri. Despre teatru… ce să scriu? Sunt câteva; e in Braşov şi Operă.

Librării sunt câteva, şi cele mai multe în centrul oraşului – la periferie nu ai de unde cumpăra o carte (nici măcar un caiet sau un creion, în unele zone) şi nici nu poţi împrumuta pentru că filialele bibliotecii judeţene au fost desfiinţate. Se mai organizează lansări de carte, dar nu unele ale unor scriitori cu nume răsunătoare (rar au au fost nume mari).

Se mai organizeaza târguri de carte, diferite spectacole tematice, vernisaje, dar nu se pune accent pe tradiţiile locului.

Braşov nu are o revistă de cultură (a avut, în perioada interbelică). Au fost unele tentative mai recent, dar au eşuat, şi nu doar pentru că cetăţenii preferă revistele cu pagini lucioase şi cu multe poze. Măcar o broşură să fie tipărită, unde cetăţeanul interesat să afle despre toate spectacolele - şi alte activităţi culturale - care au loc în oraş într-o săptămână sau alta. Tipărituri cu realizările primarului primim, uneori, în cutiile poştale, eventualele broşuri “despre” cultura ar putea fi difuzate pe la chioşcurile de ziare…

Braşov nu are infrastructură. Un aeroport nu e un moft. Pentru turiştii străini, în special, care vor să vină direct la Poiana Braşov sau la Castelul Bran, ca exemple. Nu are autostradă care să facă legatura directă şi rapidă cu oraşele de graniţă.

Deşi ar fi putut alege ca temă multiculturalismul, pentru că e un oraş care poate fi o dovadă că mai multe culturi pot coexista în armonie: maghiari, germani, evrei (chiar daca puţini), japonezi (Centrul Musashino), italieni etc., organizatorii au ales ca temă “Civilizaţia muntelui” (cică s-a votat public şi aşa a ieşit). Acum, să-mi fie cu iertare, dar nu te înscrii într-o competiţie de gen mizând pe ceea ce ai de la Natură. Una dintre multele definitii ale culturii ne arată că aceasta este orice produs al gândirii şi activităţii umane ce devine un bun comun societăţii. Ea cuprinde toate produsele materiale şi nemateriale ale omului. Muntele nu e un produs al gândirii şi activităţii braşovenilor, în acest caz.

Cu toate cele de mai sus, cred că Braşov ar fi avut şanse reale dacă alţii erau organizatorii. Au loc festivaluri de operă şi operetă, au fost prezentate unele gravuri ale lui Rembrandt, specatole de jazz şi blues şi multe alte asemenea acte de cultură au loc în oras, dar modul în care au prezentat oraşul a fost un fiasco de zile mari. Cred că cei care au organizat şi prezentat materialele s-au gândit mai mult la câţi bani le-ar fi intrat pe mână dacă ar câştiga, dar neavând idee cum să organizeze şi ce să prezinte… au dovedit că sunt amatori – şi de data aceasta oamenii de cultură din Braşov se pare că au fost marginalizaţi, ignoraţi - dacă vedeţi filmul de prezentare veţi avea impresia că vor să vă convingă să veniţi la munte, într-o zonă greu accesibilă (un filmuleţ plictisitor, făcut pe repede înainte, şi cu unele secvenţe culese de prin diverse materiale, unde mai apar şi personaje deloc sau prea puţin apreciate de majoritatea braşovenilor, plus că unele secvenţe se repetă).

Video BRASOV 2021 / The Civilization of the Mountain.

https://www.youtube.com/watch?v=-Jk6hTyNTdU