22 ian. 2015

De la “vreau” la “trebuie”

Actualizare 25 februarie.
De-as fi stiut din momentul in care am scris textul, in 22 ianuarie, ca blogul risca sa intre in colaps daca nu postez timp mai indelungat n-as mai fi scris aceste randuri. Cand am aflat am ales sa postez. Pentru ca am mai multe texte deja pregatite (pe care le postez prin alte parti) le voi posta mai mult aici dar voi alege sa „inchid” comentariile pentru ca nu vreau sa ramana – din nou – unele fara raspuns. Am, asa, un pitic pe creier care nu-mi permite sa las comentariile fara raspuns (mai mult decat am facut-o deja)... si nici sa nu „intorc vizita” celor care au lasat un comentariu...
Am si cateva fotografii „colectionate” iar daca particip la vreun joc voi avea grija sa nu inchid comentariile... :)

De-as fi stiut din 22 ianuarie ca pot inchide comentariile atat de simplu n-as fi scris azi aceste randuri – as fi facut-o cu o luna in urma. :)

@@@@ 
Am o stare de nestare pentru ca nu mai pot sa fac ceea ce vreau si am trecut la “trebuie”…
Vorba ‘ceea: “fa ceea ce trebuie pentru ca mai apoi sa faci ceea ce vrei”. Daca-i musai, cu placere!

Cand voi mai ajunge la acest blog nu stiu… Am cateva idei "prelucrate" :) dar aleg sa aman postarea pentru ca nu mai am timp sa intorc vizita celor care ar lasa un semn al trecerii lor pe aici si nu ar fi politicos sa nu raspund comentariilor (am facut-o si am un sentiment de… vinovatie) si nu ar fi politicos sa nu intorc vizita (am facut-o, dar rar).

Am colectionat si cateva fotografii frumoase, pentru jocurile preferate dar din motivele amintite mai sus (trebuie sa) aleg sa nu mai intru in joc un timp.

De citit voi mai citi pe ici-colo, pentru ca - in mod sigur! - n-o sa renunt total la unele placeri. :) Probabil o sa mai si postez ceva pe aici…sau prin alte locuri... :)

Motivul absentei?! Hm… S-au adunat multe maruntisuri care trebuie rezolvate. In plus, ceva de muncit, ceva de invatat, oameni de vizitat, promisiuni de onorat…


Sa ne regasim cu bine!

15 ian. 2015

Poezia inimii mele. Prin nopţi tăcute, de Mihai Eminescu

Prin nopţi tăcute, 
Prin lunce mute, 
Prin vântul iute, 
Aud un glas;
Din nor ce trece, 
Din luna rece, 
Din visuri sece, 
Văd un obraz. 

Lumea senină, 
Luna cea plină, 
Şi marea lină
Icoană-i sunt;
Ochiu-mi o cată
În lumea lată. 
Cu mintea beată
Eu plâng şi cânt.


Sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu.

Se împlinesc 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu .Cu aceasta ocazie, dacă doresti să participi , publică pe blogul tău versurile  preferate de care tocmai ti-ai amintit Daca  vrei să le impartasesti cu noi  inscrie articolul la "poezia inimii mele"! la SoriN.