Pescăruşii din Braşov

(Legenda. l.g. = legatura externă)

Fotografiile sunt facute de autoarea paginii de FB Brasov, orasul sufletului meu.

Când am auzit prima data glas de pescăruşi am crezut ca am halucinaţii. Apoi mi-am zis c-or fi ciori, si au un ton deosebit din cine stie ce motiv. M-am gandit chiar si la cucuvea, pentru ca tot umblasem bezmetică, intr-o noapte ploioasa, sa gasesc un pui de pisica ce mieuna tânguitor… Dar am aflat ca erau chiar pescăruşi! La malul Tâmpei! Sunt legende in care se spune ca România a fost candva “fund de mare” – marea (oceanul mezozoic) Tethys; si legende in care se spune ca in muntele Tâmpa e apa, dar de aici până la pescarusi… e cale lunga. Sau nu?! :)

Daca inainte ii auzeam la ceva distanta de zona unde locuim acum ii aud undeva aproape, ba chiar am zarit cativa pe acoperisul unui bloc vecin… Pe mine m-a uimit fenomenul, dar ar fi in Brasov inca de prin anul 2014. Prin 2004 au fost semnalati si la Targu Mures (sunt monitorizate 12 cuiburi). Azi sunt si in Sibiu, Cluj si in Satu Mare, dar si in Bucuresti (aici au fost semnalate si exemplare din specia pescarusul mediteraneean).

Specialistii afirma ca ar fi patruns in interiorul tarii, in Bucuresti, inca de prin anii ‘950-‘960, apoi in sudul tarii si acum in Transilvania, unde prima data au fost remarcati pe Olt, in zona unui lac de acumulare.

Surprinzator, zice reprezentantul Filialei Brasov a Societatii Ornitologice Române, nu sunt semnalati in “Delta din Carpati”, la Dumbravita (cca 25 km de municipiul Brasov) – aici se mai opresc uneori cei migratori; acestia din orase am inteles ca sunt pescarusi cu picioare galbene (l.g.) Acesti pescarusi (Larus Michahellis) s-au adaptat perfect vietii de oras. Se presupune că, fiind deranjate de statiunile turistice tot mai aglomerate, aceste păsări au inlocuit stâncile cu blocurile. Pescarusii au urmat firul cursurilor de apa si s-au stabilit in mai multe orase din Transilvania; pot fi intalniti si in orase din Slovacia, Ungaria si Croatia. Exista pescarusi si in Marea Britanie (in Cornwall), ceea ce nu e tocmai obisnuit si, unde, ocazional, mai fura inghetata din mâinile neatenţilor.

In 2015 au estimat ca in Brasov sunt cateva perechi (cinci, zic unii) – cred ca acum sunt “mai multe cateva” perechi pentru ca zarva e mai mare. Interesant e ca nu mai sunt ciori in zona – era un stol imens (acoperea cerul cand se ridica de pe unde se aseza si era o larma de mama-mama). Fenomenul e interesant pentru mine, dar specialistii stiu ca ciorile si pescarusii “se lupta” (un fel de a spune) pentru teritoriul unde gasesc hrana si, de regula, ciorile pierd. Ca si ciorile, pescarusii consuma resturile menajere, intre altele; se hranesc inclusiv cu hoituri. Pescarusii, totusi, nu raman peste iarna in aceste zone, ci migreaza spre zonele mai calde din sud.

Am senzatia ca sunt undeva pe malul mării, mai ales dimineata si la lasarea serii, cand zgomotul orasului se reduce substantial si glasul lor se aude clar. E oarecum straniu, dar tare fain.