Pagini

2016-09-03

Culorile diferite ale frunzelor toamna. Reflexii in oglinda

Cand vine toamna frunzele verzi ale celor mai multi copaci se coloreaza in nuante diverse transformand padurea intr-o simfonie de culori calde.
 
Se spune ca Ursul era cam egoist si tare mandru; adesea, el a provocat probleme si a fost discutat in Marele Consiliu al Animalelor. Intr-o zi a aflat ca Cerbul a traversat Podul Curcubeu si a ajuns in Tara Cerului, fapt care tare l-a infuriat. “Il voi pedepsi pe Cerb” – a spus el, si a plecat. A ajuns la Podul Curcubeu, a trecut prin culorile stralucitoare ale podului si-a ajuns in Ţara Cerului, unde a dat cu ochii de Cerb. Imediat s-a luat de el: “Acest Tărâm al Cerului este casa micutei Broaste Testoase! De ce ai venit aici si nu ai venit la intrunirea Marelui Consiliu? De ce n-ai asteptat momentul in care toate animalele ar fi venit sa traiasca aici?”
Cerbul s-a infuriat. Doar Lupul avea dreptul sa il ia la intrebari; Ursul nicidecum nu avea dreptul sa ii vorbeasca astfel. “Prea mult timp ai facut probleme printre animale. Nu vei mai face asta!” i-a spus Ursului, amenintand ca-l ucide. Si-a arcuit grumazul, aratandu-i coarnele lungi, ascutite si puternice. Parul de pe spinare s-a zburlit si ochii straluceau ca doi carbunii aprinsi. Isi imagina ca va ucide Ursul cu o singura lovitura de coarne.

Ursul nu s-a speriat, stiind cat de puternice sunt ghearele lui. S-a ridicat pe doua labe, pregatit sa intampine atacul. Cand cei doi s-au inclestat in lupta cerul s-a zguduit ca si cum tunetele se rostogoleau din senin. Lupta a fost teribila si lunga, iar Ursul a fost ranit de coarnele Cerbului.

Cand animalele au auzit zgomotul asurzitor au alergat sa-l anunte pe Lup; acesta a urcat la Cer pentru a pune capat luptei. Pentru ca toate animalele ascultau de Lup, Cerbul a cedat si a fugit; Ursul a fugit si el pe Caile Cerului. Sangele de pe coarnele Cerbului a picurat in Lumea de Jos si a colorat frunzele copacilor in mai multe culori. Unele erau rosii, altele galbene, ruginii, stacojii, purpurii.

De atunci, in fiecare an cand vine toamna, frunzele copacilor se coloreaza diferit, padurile sunt inundate de stralucirea calda a culorilor. La inceput de toamna unele triburi spun ca sangele Ursului picura din nou din Cer peste Marea Insula.

(legenda a tribului Huron)

Nota: foto “domeniu public” (nu se solicita atribuire): https://pixabay.com/

Dacă doresti să participi ,publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip ,pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta ",(poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la Reflexii in oglinda.

18 comentarii:

  1. Picuri de sange
    Coloreaza padurea!
    Visuri de toamna! (Haiku)

    Un weekend colorat frumos! Cu mare drag!
    PS. Multumesc de ganduri, Diana, sunt bine, dar suntem in fuga unui concediu pe care il intidem ca un elastic. Si timpul pentru blogarit a fost mult diminuat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai rezumat intreaga poveste la cateva cuvinte. Super fain!
      Imi place "stilul" haiku! Prima data am aflat despre el din romanul "Shogun". :)

      E foarte bine cand timpul pentru blogarit e "scurtat" de timpul petrecut alaturi de cei dragi, in bucurie.

      Multumesc, Suzana draga.
      Iti doresc sa ai o saptamana minunata si mult spor sa ai, in tot ce faci. Pupici cu drag. <3

      Ștergere
  2. Frumoasă legendă! De acum înainte mă voi gândi la ea de câte ori va veni toamna! ☺

    Weekend plăcut, Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Are, si toamna, o multime de legende. :) Cum le-or veni ideile nu-mi dau seama, dar imi plac legendele. :)
      Multumesc, Zina. iti doresc sa ai o saptamana minunata!

      Ștergere
  3. Bună Diana!
    Superb tablou... îmi plac culorile toamnei dar,deja îmi este dor de vară!
    Un septembrie fericit și plin de culoare îți doresc,draga mea!
    Pupici,îmbrățișări și mulțumiri pentru gândurile tale bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Elena draga!
      Si mie-mi plac, mult, culorile toamnei. Cred ca toamna are cea mai mare bogatie de culori calde. Vara e ca o fata zvapaiata, toamna e ca una romantica. :)
      Multumesc. Septembrie minunata sa fie si pentru tine.
      Imbratisari si pupici, cu drag!

      Ștergere
  4. Frumos articolul tau ,imi place toamna!
    Ganduri bune pt tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Iulisa.
      Si mie imi place toamna.
      Ganduri bune si pentru tine!

      Ștergere
  5. inedit articol frumoase raspunsuri :)
    lasa-l in plata lui Dumnezeu de numar si bucurate de natura :)

    P.S : Organizatorul acestui blog ar trebuii sa-si faca aparitia mai des :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am prea inteles legatura comentariului cu textul postat dar... mai conteaza? :)

      Ștergere
    2. dar nu trebuia decat sa placa ce face omul , restul mai conteaza ? ingeneral , tot tu hotarasti cum trebuie sa arate propriul tau blog .
      Eu am deschis un blog , insa nu cred ca am cu cine si pe cine sa fac fericit dezbatand unele idei . M-am aciuit la tine , si chiar am avut ce sa invat . Insa sa renunt la mine intru totul nu "pot sa fac " , citind imi dau seama de lucrurile gresite , am adaugat si eu ce am crezut , si ce ne poate face fericiti . Sa fi fericita .
      Daca n-ai privit si ai sters , iata : https://www.youtube.com/watch?v=SIJiaVipiOc priveste si asculta .
      Sunt interesat de filosofie , azi , mi-au murit laudatori , in filosofie , NU POTI TINE PASUL CU MINE .

      Ștergere
    3. Ai facut un blog, sa schimbi idei. Blogurile sunt si pentru a schimba idei, dar daca cineva posteaza despre… lupi, si cineva ii copiaza la comentarii ”din horoscop” nu se poate numi schimb de idei. Un dialog (chiar “in virtual”) trebuie sa aiba o tema comuna – cand unul vorbeste despre mere si celalalt despre pere se cheama ca e un “dialog al surzilor”.

      Am deschis toate link-urile pe care le-ai postat; am vazut, am ascultat, m-am amuzat, mi-a placut – am sters pentru ca acele comentarii dadeau o plus valoare nemeritata paginii respective.
      Nu concurez, nici pe teme filosofice si nici pe altele. :)
      Multumesc pentru melodia “Ultima toamna” (Iris) si pentru urari. Si tu sa fii fericit! Succese!

      P.S. Care e adresa blogului tau? Pot veni si eu in vizita.

      Ștergere
    4. Bine ... Diana : tu ai vazut o egaliate intre 50 si 28 de ani , eu am 36 , maturizare , responsabilitate , etc si bune si rele , vine cel de 28 , si va pune la toate doamnele , distractie de la camera ascunsa , mai mult decat atata si mai bine decat atata , ... a gresit oare omul de 28 ?
      ... " Si am vrut sa te responsabilizez si mai mult , sa fi tanara in privinta viitorului tau " punandu-ti muzica . Tocmai nu e obligatoriu sa itelegi si sa inveti , dar toata lumea are felul sau de a fi ,ca atare sunt convins ca cineva are nevoie de altcineva , iar acel cineva il intelege pe acel cineva . Cineva intelege pe altcineva , iar ca vrei tu sau eu sau blogul tau , asta nu poate avea legatura .
      Mod de exprimare la 15 ani : N-am prea inteles , zici tu , cum adica nu prea ? , eu ti-am dat raspunsul meu ca , in filosofie nu poti sa concurezi cu mine , nu poti tine pasul , deci nu te-am invitat .
      Sa-ti mai spun ceva : scapa de blog caci asta e ca o povara pentru tine , cu putin ( mai mult talent ) , ai fi fost o scriitoare .
      O miercurea fara cuvinte fara ca ce-ti scriu sa aiba vre-o consecinta asupra ta .
      Un blog doar cu numele nu este blog . Foarte fain , blogul care are o adresa deci , deci n-avea decat o denumire . Era o propozitie cu tenta filosofica . " Cum sa inghiti o macaroana " :)

      URGENT ( si IMPortant ) : impacate cu ziua adica cu ceilanti .. Sa fi fericita !

      Ștergere
    5. “n-am prea inteles”…
      Am inteles ca vrei ca “organizatorul” blogului sa-si faca aparitia mai des; nu am inteles de ce vrei asta = n-am prea inteles.
      Am inteles ca ma inviti sa ma bucur de natura; nu am inteles ce te face sa crezi ca nu ma bucur = n-am prea intles. Etc. :)

      Indiferent ce varsta are un om, daca la comentarii scrie despre ceva ce nu are legatura cu textul postat nu are sens – e ceva de genul “dialog”, nu ceva de genul: nu ma intereseaza ce zici tu, eu zic asta. Nu e gresit – in sensul termenului – e aiurea.

      Ce te face sa crezi ca vreau sa fiu scriitoare? :) De ce nu incerci sa responsabilizezi pe cineva mai receptiv la responsabilizare? E prea tarziu pentru mine. :) Stii cum se spune: “nu poti invata un caine batran trucuri noi”. :)

      Sa fii fericit!

      Ștergere
  6. Foarte interesanta legenda si e perpetua!Si mie imi place toamna,pentru parfumul ei inedit,pentru bogatia de nuante,nimic nu se repeta,e minunat !Calatorii frumoase in continuare,prin bogata bogatelor !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Natalia
      Iubesc toate anotimpurile; toate au farmecul lor, dar toamna... e exact asa cum o descrii: nimic nu se repeta.
      Calatoriile frumoase sa iti fie!

      Ștergere
  7. Superbă legendă a toamnei. Vechii indieni erau atât de legați de natură, pe care o înțelegeau și o venerau într-un mod extraordinar. În orice caz, am intrat în anotimpul celor mai spectaculoase culori. Abia aștept să le admirăm și să ne bucurăm de darurile naturii.
    Numai bine și o toamnă superbă, dragă Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si azi, nativii americani in varsta incearca sa pastreze aceasta traditie, aceasta legatura cu natura, dar tinerii vor sa se "desprinda"... Totusi, cu trecerea anilor, acesti tineri revin si-si cauta radacinile, continua traditiile.
      Multumesc, draga Alex. Toamna minunata sa fie si pentru voi.
      Zile fericite!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.