31 oct. 2016

Cucu-bau! Peekaboo!

Cucu-bau! Acum te vad, acum nu te vad! Acum esti, acum nu esti!

de Georgios Jakobides
Cred ca nu exagerez afirmand ca m-am jucat “cucu-bau” de cel puţin un milion de ori. Râsul copiilor este atat de cristalin incat imi place sa-i ascult pe cei mici râzând cât mai des. Cucu-bau! E irezistibil cu cei mici. Chiar si adultii zambesc atunci cand te joci cu ei.

Acest “joc de copii” ii ajuta pe cei mici sa inteleaga principiul pe care psihologul elvetian Jean Piaget l-a numit “permanenţa obiectului”, ii ajuta sa se descurce cu situatii precum lipsa mamei chiar si pentru perioade scurte; bebelusii, in special, spun specialistii, depasesc mai usor anxietatea de separare care e frecventa la bebelusi. Copilul va intelege ca atunci cand parintele pleaca de langa el nu dispare - cum cred ei - a demonstrat o echipa de cercetatori condusa de James Russell, de la universitatea din Cambridge (au lucrat cu minori cu varsta de 3 si 4 ani). James Russell considera ca farmecul jocului consta in aceea ca-i face pe cei mici sa creada ca sunt invizibili, cei mai multi crezand ca atunci cand cineva nu le vede ochii nu ii vede nici pe ei (a folosit ochelari cu lentile prin care copiii puteau vedea dar ceilalti nu ii vedeau ochii).

29 oct. 2016

Defilare. Reflexii in oglindă

sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu
sursa foto: http://cynology.freeservers.com/photo3.html
Dacă doresti să participi, publică într-un articol pe blogul tău o imagine sau un clip pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta " (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la Reflexii in oglinda.

27 oct. 2016

O noapte in Castelul Bran

Ce ai face dacă te-ai întâlni cu Dracula "faţă-n colţi", în propriul lui castel?
E întrebarea la care trebuie să răspundă (in 50-500 de caractere) ce-i care-şi doresc să doarmă o noapte in Castelul Bran, in pat cu formă de sicriu, in 31 octombrie, cu ocazia sărbătorii Halloween. Răspunsul poate fi transmis în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, portugheză, chineză, japoneză sau coreană.

Vor fi doi căştigători şi vor zbura spre România din orice colţ de lume. La Castel vor ajunge într-o căruţă trasă de cai şi vor fi întâmpinaţi de Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, autorul romanului “Dracula”.

Concursul e lansat, la nivel internaţional de Airbnb, cea mai mare comunitate online care oferă locuri de cazare în întreaga lume, cu peste 1.000.000 de utilizatori activi.

Acest concurs a fost popularizat serios, informaţia fiind preluată de The Telegraph, NBC, Yahoo News, Daily Mail, Condé Nast Traveler, The Huffington Post, Washington Post, TIME, Mashable, Lonely Planet Travel News, etc..

26 oct. 2016

Reciclare. Când agenţii locali n-au de lucru

Mare actiune, mare, de ordine publica la Brasov!

Cand nu amendeaza oameni care hranesc pisicile din zona blocului agentii de la “politia locala” amendeaza cautatorii in gunoaie care aduna peturi si le vând la centrele de reciclare. Pentru pisici priviti spre Bistrita, pentru reciclabile spre Brasov.

Pe motiv ca de adunat si reciclat se ocupa numai firmele acreditate de primarie, politistii locali au amendat un cetatean care a fost prins in flagrant ca “fura” deseuri de plastic de pe platformele de depozitare a deseurilor (containere de gunoi “rezidentiale”) dintr-un cartier brasovean. Omul a fost amendat si plasticul (recipiente din plastic) confiscat.
O fi o forma de a asigura veniturile firmelor care se “ocupa” de colectare? Doar ma intreb…

(de la inceputul anului au mai amendat destui, zic purtatorii de vorbe ai politiei locale).

Aceiasi politisti locali au anuntat razii in tot municipiul pentru ca, deh!, “hotii” trebuie neaparat prinsi si pedepsiti. Amenzile pentru astfel de gesturi sunt cuprinse intre 500 si 5000 de lei pentru persoane fizice si intre 2000 si 20 de mii de lei pentru persoane juridice.

Dă-te jos! Vino şi ia-mă! Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.

Foto, “captura YT” (pisica a stat pe stâlp 4 zile; in Phoenix, Arizona, prin anul 2004)
HAPPY WW!

25 oct. 2016

Marţi!

Ma trezesc mai tarziu de zorii zilei si inainte de orice deschid computerul – până se incarca rezolv maruntisurile matinale.

Accesez site-ul ratbv sa aflu orarul unei linii de troleu pe care n-o folosesc de regula.
Deschid paranteza: De ce nu merg cu taxiul cand sunt singura?! N-am o explicatie multumitoare dar, pur si simplu, nu-mi place sa merg cu taxiul cand sunt singura. Inchid paranteza.

Notez ora, inchid computerul si-i dau bataie. Ajung in statia cea mai apropiata (dar deloc aproape) unde opreste troleul in cauza. Afisajul ecranului electronic din statie ma instiinteaza ca troleul va sosi peste 20 de minute. De ce sa corespunda orarul de pe site cu cel din statie? Stau, ca n-am de ales. Bine ca nu-i frig. Ajung unde aveam treaba la noua fara trei minute – intalnirea era la noua. Chioscul din complex e inchis. Deh, inca nu-i noua. La noua si un sfert chioscul e tot inchis. La noua si aproape jumate vine tipa. Bolboroseste ceva scuze, le accept si ne vedem de lucru. Pe la ora 16 si ceva ajung acasa. Una-alta, deschid computerul. Antivirusul cere sa fie actualizat. Click, si-asteapta. Dupa vreo cinci minute apare un mesaj despre nu stiu ce eroare care a intervenit si antivirusul nu se actualizeaza. Imi cere sa raportez la Mi@cro@soft. Nu raportez nimic! Hai, pa! Inchid computerul si-l deschid pe celalalt. Se misca precum ochii mortului… Cand, in sfarsit, e incarcat sistemul constat ca e înţepenit pe ecran cursorul mouse-ului. Scot firul, il infig iar, nimic! Fain!

Bara de bătut covoare

Gospodarul de la opt şi-un sfert

Luni dimineata, spre zori, ma trezesc in ciripit de pasarele. In linistea diminetii glasurile lor somnoroase ma faceau sa zambesc, si mi-am spus ca trebuie sa fie extraordinar de fain sa avem o viata in care sa ne putem permite sa contemplam natura. Pentru ca nu toti putem asta continuu ne multumim cu clipele.

Bine dispusa, mi-am vazut de ale mele. La un moment dat, in linistea diminetii senine, incep sa se auda batai puternice de “batator”. Pe care l-o fi apucat criza de curatenie la ora asta? Oricum, nu-mi pasa, pentru ca n-am de gand sa ma duc la el si sa-i atrag atentia ca face galagie – omu’ respecta cu strictete programul de “liniste publica” prevazut in legea 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice (republicata in 2014), art. 2 pct. 26, unde scrie clar ca se scanctioneaza cu amenda intre 500 si 1000 de lei orice persoana care tulbura linistea locatarilor intre orele 22:00-8:00 si 13:00-14:00, prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuintele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinatia de locuinte ori situat in imediata vecinatate a acestora. El isi batea covoarele la opt si-un sfert. La opt si un minut de-ar fi facut-o era in “litera legii”.
Chiar de n-ar fi “respectat” legea, pentru asa ceva nu m-as fi dus la el, ca nu-s sarita de pe fix!

24 oct. 2016

Suntem prea mulţi sau prea puţini pe Terra?

Prea mulţi sau prea puţini pe Terra?!

Se tot striga ca ne inmultim prea mult si se lucreaza la sterilizari in masa prin state din lumea a treia (informatii pe tema sunt, destule, pe net). Daca tot suntem asa multi si Terra nu ne mai poate hrani hai s-o punem si de-un razboi, doua, noua, nouazeci si noua, sa rarim populatia…

Pe de alta parte, in multe state din U.E. (si nu numai) unii striga tot mai vehement impotriva avortului (cazul cel mai recent Polonia, octombrie 2016).

Poate doar mi se pare, dar sesizez aici ironie sau cinism  (sa nu-i zic manipulare): se permite avortul – ba chiar sunt sterilizati oamenii – in statele slab si subdezvoltate, dar se interzice in statele dezvoltate. Cu alte cuvinte, unii vor sa rareasca populatia din ţările unde cei mai multi oameni traiesc in saracie lucie – cu resurse ale solului si subsolului inca insuficient exploatate - si sa o îndesească pe cea din statele dezvoltate, unde resursele solului si subsolului sunt epuizate sau aproape epuizate. Poate e doar o impresie…

23 oct. 2016

Câinii şi pisicile finanţează societatea

Câinii, pisicile - dar şi alte “vietăţi de casă” - finanţează, indirect, societatea. Deţinătorii acestor fiinţe nu cumpără numai strictul necesar lor, ci cumpără în plus faţă de ceea ce cumpăra cei care nu au in grija vreo “vietate de casă”, pufoasă sau nu, oferind, indirect, locuri de munca pentru mii şi mii de oameni.

Nu o dată am auzit comentarii de genul “mai bine creşti un copil decât un câine” sau… “oamenii mor de foame şi tu îmbraci câinele”… şi multe altele. Cred ca indivizii care fac astfel de comentarii ar face apoplexie de-ar şti căţi bani dau unii pentru acvarii cu peşti exotici sau pentru reptile exotice! Din fericire pentru sănătatea cârcotaşilor cei care au acvarii nu plimbă peştii in lesă (şi nici şerpii; iguană in lesă am văzut, prin alte părţi de lume).

Duminica trecută, într-o staţie de autobuz. Un cuplu de tineri aştepta autobuzul. Ea ţinea de lesă un minunat câine Labrador, alb, cu o zgardă sofisticată. Afară ploua şi căţelul se bălăcea într-o baltă. Fata l-a tras din apă şi l-a şters cu un prosop pe care, se pare, îl avea cu ea special pentru astfel de situaţii.

22 oct. 2016

La ceas de seară. Reflexii in oglindă

Dacă doresti să participi ,publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip ,pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta ",(poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la Reflexii in oglinda.

19 oct. 2016

Animaţie in zori de zi. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.

HAPPY WW!

15 oct. 2016

Balada unui pui de urs

Am fost şi eu un suflet blând,                       Prin tot oraşul m-ați gonit,
Născut într-o pădure,                                  Pe străzi, garduri şi case,
Dar voi ați apărut curând                             Căci nici un om nu a dorit
Cu groaznica secure.                                    În pace să mă lase.

Copacii toți i-ați retezat,                               Cu spaima-n suflet, disperat,
Mi-ați împuşcat mămica                                Îmi căutam scăpare
Şi când acasă ați plecat                                 Şi-atuncea voi m-ați împuşcat
Nu mi-a rămas nimica.                                   C-un glonț de vânătoare.

M-am descurcat cum am putut,                      Mă sting acum într-un ghiveci
Cu greu am făcut față                                     Cu flori pline de sânge,
Şi nu vă spun prin ce-am trecut                      Dar nu de asta, oameni reci,
În primii ani de viață.                                      Un pui de urs va plânge.

Sărman, flămând şi chinuit,                              Vă plâng pe voi, nebunii trişti,
M-am rătăcit în lume                                       Ce veți rămâne-n urmă,
Şi-n burgul vostru-am nimerit                           Sălbatici, răi, oportunişti,
Nevrând nimic anume.                                     Nefericita turmă.

V-ați panicat îngrozitor,                                   Vă las pe voi să stăpâniți
Strigând cu toată gura,                                     Hulpavi şi cruzi, Pământul
V-ați strâns cu sutele, ciopor,                          De-acum pe mine mă găsiți
Să prindeți "creatura".                                     Cu stelele şi vântul...

Un doberman supărat

S-a întâmplat cu mulţi ani in urmă (mult inainte de 1990) – nu sunt sigură că numele celor implicaţi sunt cele pe care mi le amintesc (ale unora nici nu mi le amintesc), dar nu e important.

E o poveste de genul cineva mi-a zis că altul a zis…
Într-o zi vin in discuţie câinii cu personalitate puternică. Tocmai aflasem şi noi de existenţa câinilor pitbull şi circula poanta că dintr-o camera in care intră un culturist şi un pitbull iese numai pitbullul. Habar nu aveam atunci cum arată un pitbull, iar când am vazut prima poză nu m-a impresionat – apoi, când am întâlnit primul pitbull, mi-am schimbat părerea.

Mno, era vorba despre câini şi ţăcănelile unor rase. Dobermanul era celebru prin RO, in ideea că la un moment dat (pe la vârsta de 7 ani) înnebuneşte şi-şi atacă stăpânul (cică, îi creşte creierul şi-o ia razna). Nici vorba de asa ceva (am aflat repede), dar când nu ştii – şi nu găseşti oriunde informaţii – tinzi să crezi. Erau in Braşov la acea vreme doi dobermani superbi (altfel nici nu sunt dobermanii) pe care-i întâlneam prin zona unde locuiau bunicii şi unde mergeam des la vremea aceea. Nu mi se păreau fioroşi, ci doar mândri. :) Alţi dobermani nu am văzut – pe vremuri puţini erau cei care aveam câini şi ne plimbam cu ei prin oraş şi era aproape imposibil să nu ajungem să aflăm cum se numesc câinii, ce temperament au etc.. Dar nici despre asta nu e vorba aici…

14 oct. 2016

Oarecum albastru. Reflexii in oglindă

Sentimentul colorează, nu pensula. Poţi colora c-o bucăţică de cărbune, şi toate tuburile din lume nu-ţi dau albastrul unei flori de inişor dacă nu-l ai în suflet (Nicolae Grigorescu)
In Gradina Majorelle, Marrakech

Dacă doresti să participi ,publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip ,pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta ",(poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la Reflexii in oglinda.

Sursa foto: Turism de Aventura (septembrie 2016)

13 oct. 2016

In lesă şi cu botniţă!

Liniste in cartier, pe la ora 17… Cand, deodata, se aude o voce, peltica de alcool consumat in exces:
- Legea te obliga sa il plimbi cu lesa si cu botnita, doamna!
Ce zice doamna nu aud de unde eram.
- Sun la 112! Stai aici, doamna!
- Am treaba – zice doamna, si da sa plece cu animalutul tinut in lesa, un boxer de toata frumusetea, maro-roscat, cu o pata alba intre ochi si pe frunte.
Consumatorul nu si nu, ‘ca el suna la 112. Cainele, cuminte, nu stia ce sa faca. Ar fi vrut sa şadă, dar boxerii rar se asaza direct pe asfalt, asa ca statea cumva in pozitia sezut fara sa şadă efectiv si privea in sus, spre stapana.

12 oct. 2016

In veşnică schimbare. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.

Autor foto: Dan F.
HAPPY WW! 

8 oct. 2016

Străluciri de toamnă. Reflexii in oglindă

Fie ca toamna să m-ajungă
Pe drumegul meu sihastru,
Amuţind păsările-n luncă,
Chemând ierni cu ger albastru.
Alb ca făina, câmpul îngheţat –
Cald lângă foc, ca-n paradis –
Toamna nu mă va supune niciodat',
Cum nici al iernilor abis.
din poemul Vagabondul, de Robert Louis Stevenson (13.11.1850 – 03.12.1894), poet si romancier scoţian.

Dacă doresti să participi ,publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip ,pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta ",(poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la Reflexii in oglinda.



Autor foto Dan F.

5 oct. 2016

Bibelouri in Perugia. Miercurea fără cuvinte

Fotografii cu tema “unic” pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.
Foto de Dan F., octombrie 2016

1 oct. 2016

Ziarele in România - pamflet de B.P. Hasdeu

Personalitatea complexă a lui B.P. Hasdeu a atras de timpuriu condeiele exegeţilor. Le-a atras, mai întâi, pe acelea ale pamfletarilor, dintre care s-a grăbit să nu lipseasca acela al lui Caragiale. Ciudăţeniile omului par să fi copleşit, în contemporaneitate, trăsăturile savantului. Este poziţia broşurii pe care i-a dedicat-o publicistul Dumitru Teleor. Acestea au trecut însă pe al doilea plan, de îndată ce de ideile lui Hasdeu au început a fi preocupaţi N. Iorga, Theodor Capidan, Sextil Puşcariu, G. Călinescu, Mircea Eliade. De publicistica lui Hasdeu primul s-a arătat interesat Mircea Eliade, care, editând, in 1937, două volume de Scrieri, a operat o selecţie printre paginile literare, morale şi politice.
(convorbiri-literare.dntis.ro – Dan Mănucă)

Ce însemna a face gazetărie in România pe vremea când a debutat Hasdeu in viaţa politică o spune chiar el, in pamfletul Ziarele in România, publicat in revista Satyrul (apărută in anul 1866), pamflet din care am ales câteva fragmente: