In 8 ianuarie 2018, ministrul (poate fostul) de la “educaţie” (cel cu scuzele anticipate pentru greşelile
făcute anterior) a schimbat regulamentul şcolar (ROFUIP) şi toate unităţile de
învăţământ vor trebui să îşi modifice regulamentele.
Printre modificările făcute
se numără şi aceea care se doreşte o “piedică”
in calea abandonului şcolar. Ministrul acesta are senzaţia că toţi părinţii
îşi ţin copiii acasă pentru că aşa vor ei, să aibă copii analfabeţi. Şi pentru
a-i obliga să îşi trimită copiii la şcoală a inventat o amendă de până la o mie
de lei! Oamenii aceştia trăiesc pe altă planetă! Sunt in România circa 200 de
mii de copii care merg la culcare flamânzi, sunt copii care merg şi câte 10 km
(dus-întors) pe jos pentru a fi la şcoală, sunt copii care locuiesc in
cocioabe… şi el vine cu amendă între 100
şi 1000 de lei sau obligarea părintelui / tutorelui să presteze muncă in
folosul comunităţii! Îi amendează; şi?! Ce face mai apoi? Intervine
“fiscul” să recupereze datoria? Cum? Vânzând la licitaţie pisica familiei,
cocioaba prin acoperişul căreia plouă pe oameni? Le vinde la licitaţie lampa cu
baterii la care învaţă unii copii sau singura pereche de cizme pe care o împart
doi sau trei copii?
Sunt copii care învaţă la
lumina lămpii cu gaz sau a celei cu baterii. Unii copii mănâncă o dată pe zi,
şi nu cine-ştie-ce… Familiile lor nu au bani pentru haine, pentru rechizite,
pentru fel şi fel de “caiete speciale” şi alte cele.
Când ajung la şcoală
îngheţati, obosiţi de drum, flămânzi… nu se mai concentrează la ore… Când
ajung acasă şi au teme de făcut părinţii nu îi pot ajuta pentru că nici ei nu
ştiu… Familiile lor nu i-au putut trimite la şcoală şi ei nu au unde munci.
Cele mai multe familii
sărace trăiesc din alocaţia copiilor şi din ajutorul social (care se ridică la
cca. 442 de lei pentru o familie formată din 4 persoane, alocaţia pentru un
copil (cu vârsta între 2 şi 18 ani, sănătos) este, şi in 2018, de 84 de lei. Ar
munci “cu ziua” părinţii dar in satul lor (in cătun) sunt tot oameni săraci,
care nu au cu ce să plătească; nu există legătură cu vreo comună sau oraş, să
zici că ar putea face naveta pentru un salariu de mizerie (minimul pe economie)
şi nu au vreo calificare pentru a găsi (eventual) un loc de muncă, chiar şi
prost plătit. Dar vine ministrul şi îi amendează, sau îi obligă să lucreze in
folosul comunităţii! Şi? După ce lucreaza N zile / ore in folosul comunităţii vor avea părinţii bani să-şi trimită copiii la şcoală?! Sau ce?
Le vor lua copiii şi îi vor “instituţionaliza” pentru a fi siguri că termină
zece clase? Ar fi culmea obrăzniciei!
Întâi creezi condiţii pentru
ca toţi copiii să poată merge la şcoală şi apoi amendezi părinţii care refuză
să îşi trimită copiii să înveţe carte.
Sunt aproape sigură că acest
“bau-bau” e fluturat doar aşa – să nu se spună că politicienii români nu iau
măsuri pentru a scădea rata abandonului şcolar – dar nu se vor aplica astfel de
sancţiuni. Ar fi… obscen.
Acum pe bune, doar nu voiai sa faca centre speciale pentru zonele defavorizate.. sau sa acorde subvenctii. Nu? :))
RăspundețiȘtergerePupici cu drag :) si cu speranta ca la un moment dat (sa speram cat mai curand) vom avea si noi un sistem de invatamant. Ca pe cel pe care il aveam, cu lipsurile lui, l-au facut PRAF (si pulbere).
Desigur ca nu! :)) Si totusi se misca ceva! Sper sa dureze si sa se dezvolte proiectele, programele...
ȘtergereNu mai sunt nici scoli (cladiri)! Cu ceva ani in urma au inchis multe, pe motiv ca numarul de copii e prea mic intr-o zona X si nu se justifica cheltuielile cu intretinerea si plata personalului. Apoi, s-a incurajat (populist) natalitatea – numarul copiilor a crescut si in acele zone si acestia sunt obligati azi sa umble de nebuni prin padure, peste podete, pe jos, pentru a ajunge la scoala...
Pana la sistem... :) UNICEF Ro, in cooperare cu unele ministere, din fonduri europene, a demarat un proiect menit sa vina in ajutorul copiilor aflati in afara sistemului de educatie sau cu risc ridicat de abandon scolar din cauza saraciei. Vom vedea ce va iesi...
Intr-un sat din Alba, autoritatile locale si biserica au pus la punct un proiect prin care elevii din clasele primare pot ramane dupa ore pentru a invata si primesc o masa calda si rechizite scolare – tot in ideea diminuarii riscului de abandon scolar.
Unde se vrea, se poate.
Pupici cu drag! Iti doresc sa ai un weekend minunat!
este cutremurator sa citescaceste rânduri... si zau ca nu pot sa cred ca exista asemenea familii. Mintea mea nu poate sa accepte ideea...
RăspundețiȘtergereEu zic ca orice om sanatos, daca vrea sa lucreze ca sa-si asigure traiul, poate sa gaseasca ceva. E adevarat ca nu imediat si probabil ca nu in apropierea locuintei... Sacrificii facem toti, cand dorim ceva... Te duci in fiecare zi la fortele de munca si ceri sa fii ajutat, explici situat in care te gasesti si insisti, insisti, nu te dai batut, pana cand ti se va acorda sansa. O data ce ai apucat sansa, nu-i mai dai drumul!
Ma intreb, ce fel de parinti sunt aceeia care traiesc din alocatia copiilor?! e cutremurator! Pai tatal acela tanar si sanatos (ca daca poate face copii, e inca tanar si sanatos) poate sa faca naveta undeva unde exista posibilitatea unui loc de munca. Mama la fel, poate sa gaseasca ceva de lucru. Si eu mi-am crescut fetele singura, si le-am dus la cresa si gradinita ca sa nu-mi pierd serviciul.
Si in Germania sunt multe familii care traiesc din ajutor social si ... majoritatea celor in asemenea situatie, fie nu au invatat nicio meserie (deci salut obligativitatea invatamantului de 10 clase) ori au cazut intr-o patima, ori sunt pur si simplu comozi, se complac în situtie! Nu vor sa mai lupte... dar viata este o "lupta" zilnica. Persoanele incluse la categoria „Persoane adulte fără adăpost” (PAFA) sunt acele persoane care nu vor sa se integreze in societate. Daca se inscriu intr-un program de resocializare - unde sunt ajutati imediat cu locuinta, cursuri profesionale, ajutor in gasirea unui serviciu, atunci acele persoane trebuie sa aiba un program ritmic cu trezire la ora fixa, cu punctualitate, cu seriozitate! trebuie sa accepti cel putin un sef care "te comanda" si ... majoritatea nu vor asa ceva. Vor sa fie "liberi"......... Doamne fereste, oricui i se poate intâmla un necaz si poate aluneca intr-o astfel de fanta, dar oricine poate sa se ridice daca doreste cu adevarat. Si sincera sa fiu, e bine ca fiecare sa hotarasca si sa traiasca asa cum vrea, atunci cand insa ai copii, ai responsabilitati! Atunci transformi imposibilul în posibil, ca sa oferi copiilor tai o viata demna. Sta in instinctul de parinte!
E cutremurator, intr-adevar. Dar nu toti pot sa faca ceva pentru a-si asigura traiul lor si al copiilor; nu in RO, daca nu au bani pentru a “face bani”.
ȘtergereMulte sate si catune (chiar si unele comune) au ajuns cvasi izolate: fara scoli, fara mijloace de transport public (si chiar privat) care sa faca legatura intre localitati; in cele mai multe nu exista canalizare, in unele nu exista gaz si in altele nu exista nici gaz, nici electricitate, nici apa curenta si nici canalizare.
Si sa vrea, foarte multi oameni nu au cum sa ajunga la munca. Cand s-au desfiintat fabricile nu mai erau rentabile cursele de autobuz si / sau tren asa ca s-au desfiintat, izoland oamenii. Foarte multi oameni nu mai au acces la educatie, nu au acces la medici s.a.m.d., au acces doar la... cabinele de vot.
Cu cei din mediul urban mai treaca mearga, dar cei din mediul rural sunt la limita in prea multe zone. Cand vad ca nu au ce pune pe masa – chiar daca nu au copii – ii apuca depresia, de la depresie se apuca de baut... pentru ca le taie foamea. :(
Nu neg existenta celor care nu vor sa munceasca pentru ca asa vor ei... dar nu sunt asa de multi cum pare.
Sunt foarte multi cei care ar munci, dar isi dau seama ca salariul minim pe economie nu ii ajuta absolut deloc in situatia lor disperata. Din cauza saraciei multi s-au imbolnavit: sa doarma in frig e destul pentru a le distruge sanatatea…. Si multi muncesc, dar tot nu-si permit cizme si haine pentru toti copiii, rechizite si ce le mai trebuie acestora la scoala…
Sa nu mai zic ca nici nu sunt asa de multe locuri de munca pentru orice fel de calificare si atunci cand sunt cele mai multe sunt prea departe de cei care traiesc in saraciei si nici angajatorii nu prea-i doresc daca acesti oameni fara munca au depasit varsta de 40-45 de ani, vin gata obositi la munca, de la naveta s.a.m.d. Ar putea sa... se mute in orasul unde ar gasi loc de munca... zic unii! Pentru asa ceva e nevoie de bani, pentru ca nu toti angajatorii ofera prime de instalare (are si statul un astfel de program, din 2017 – “prima chirie”, pentru cei care se muta la cel puţin 50 de km de localitatea de domiciliu pentru un loc de munca) dar sumele sunt pentru 3 ani, parca, si nu tocmai indestulatoare) iar daca s-ar muta la bloc ar ramane si fara bruma de alimente ce le-o ofera pasarile sau animalele de prin curte, ar ramane si fara “productia” de legume cultivate in curte, iar salariul minim pe econime nu le-ar fi suficient. Oricum, acest program, daca se deruleaza, e o sansa doar ca... unde vor gasi acesti oameni sa stea undeva cu chirie modica? Trei ani le plateste statul, intr-un anumit cuantum; apoi?!
E un cerc vicios la noi... Au ramas pe drumuri prea multi oameni deodata, la mijlocul anilor 1990 si pana pe la inceputul anilor 2000.
O alta parte nasoala este ca cei care nu au avut parte de educatie au cam ramas in urma si la capitolul demnitate... si se continua sirul celor care nu vor avea parte de educatie si amenda sau munca in folosul comunitatii nu va schimba ceva in bine.
Iti doresc sa ai un weekend minunat! Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3
Este foarte bine ca aduci in discutie astfel de situatii si poate prin discutiile noastre atragem atentia cuiva care poate ajuta si usura drumul celor care cauta o schimbare in directia buna a mersului lucrurilor intr-o societate moderna a secolului 21.
ȘtergereNu stiu cum sunt altii, insa pot sa dau exemplu pe Helmut care a facut naveta mai bine de 10 ani, 100 km dus la serviciu, 100 km intors acasa. Zilnic, chiar si dupa ce a avut operatie pe cord si i s-au pzs 3 bypass. Ar fi putut ramane in pensie de boala insa nu ne-am fi ajuns cu banii. Si eu merg 28km pana la locul de munca dar o data am mers si 60 km pentru 4 luni dw zile. Ok, in cazul nostru cu autoobilul personal- ceea ce presupune stress pe sosea (atentie la condus) si costuri suplimentare (cumpararea masinii, plata anuala a impozitului pe masina si asigurarea ei, alimentare cu benzina in mod regulat, reparaturi si alte cheltuieli de intretinere).
Nepotii nostri Felix si Marlene merg la scoala 7 km cu bicicletele. Indiferent ca ploua sau ninge!
Un alt exemplu - sotia unui coleg de serviciu face naveta cu trenul si are nevoie de 2 ore la dus si 2 ore la intors de la serviciu acasa. Socotind ca programul de lucru este de 8 ore plus pauze jumate sau trei sfert de ora.... E plecata 12 ore jumatate! Nu ramane mult din zi ca timp liber, dar se bucura de weekend.
De mutat, m-am mutat de multe ori cand eram singura cu fetele. Cam o data la 2 ani... Niciodata nu mi-a dat nimeni "prima de mutat". Am primit "o zi libera' atat.mi-am organizat singura un tir pt transport si prieteni sa ma ajute la carat mobila. Prima mea mobila aici in Germania mi-am cumoarat-o de la Emaus, un magazin cu mobila second-hand. Doar fetelor le-am cumparat pat (supraetajat) cu saltele noi. .. As putea sa povestesc ore intregi dspre cum mi-am cautat primul serviciu, despre cum mi-am educat fetele, despre eforturile pe care le-am facut toate trei sa ne integram intr-o tara a carei limbe am invatat-o rapid, intr-o lume total noua, ale carei reguli, mentalitati si legi le-am invatat din mers. De aceea sustin cu tarie ca atunci cand vrei ceva, faci tot ce poti sa reusesti. Mai ales atunci cand stii ca sacrificiile pe care le faci vor ajuta la a oferi sansa la o viata mai buna.
Tu ma cunosti Diana draga si stii ca nu vorbesc aici baliverne.
Te pup draga mea. Un weekend placut va dorim. Imbratisari de la trio pentru trio ❤
Sigur ca te cunosc si stiu ca nu inventezi si stiu ca nu ti-a fost usor la inceput.
ȘtergereCunosc multi oameni care au reusit in strainatate ce nu ar fi reusit Ro. Acolo, salariul minim (unde exista) e dublu cat la noi. De Belgia sa nu mai zic: ajutorul de somaj e 1300 de euro (nu e foarte mult pentru ei, dar nici nu traiesc in saracie - sunt cam la nivelul clasei de mijloc la noi). Aici, salariul minim e 249 de euro...
Diferentele sunt esentiale. Oamenii la care ma refer sunt neputinciosi si prin lipsa educatiei si a invataturii si sunt saraci de multe generatii - fara sanse reale de schimbare in bine.
Aici, nu multi oameni isi permit masina personala - mai ales cei din mediul rural - si nici nu exista "curse" de autobuze, trenuri din unele sate spre orase (motivele le-am scris mai sus) pentru o naveta decenta. Tata facea si el naveta, cu trenul, si pana la farmacie avea de mers destul. :)
Chiriile prin marile orase - unde sunt si ceva mai multe locuri de munca - sunt foarte mari si cineva cu salariul minim pe economie, care mai are si doi copii, nu-si permite nici chiria - la care se adauga si plata utilitzatilor.
Copiii saraci din Ro nu au nici cizme, toti, dar sa mai aiba biciclete... Si tot nu le-ar fi utila bicicleta celor care trebuie sa parcurga drumuri noroioase (cand e ud pamantul) si cu hartoape, uneori in panta.
Voi (germanii) :) care faceti naveta zilnic - si nu una usoara in multe cazuri - banii va ajung nu doar pentru strictul necesar, ci si pentru unele mici "rasfaturi". Aici, cei mai multi oameni sunt angajati cu salariul minim pe economie, care nu le ajunge nici pentru "cosul zilnic" daca lucreaza numai unul si au doi copii. Cand lucreaza amandoi isi permit sa aiba restante mai mici la intretinere (cei care locuiesc la bloc).
Diferentele intre societatea de la voi si cea de la noi sunt foarte mari. Nivelul de educatie acolo e net superior, la fel si cel de civilizatie si de trai. Valoarea banilor la voi e alta... Altul este si modul in care oamenii se trateaza intre ei... Satele de acolo arata mai bine de cum arata unele orase de la noi...
Da, cine vrea sa faca ceva reuseste, dar... nu, intotdeauna (si nu oricine), in Ro. :(
Multumesc, Carmen draga! Va dorim sa aveti si voi weekend minunat! Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio. <3
ajutorul de somaj in Germania, este procent din salariul pe care l-ai castigat in ultumele 12/18 luni si direct dependent de anii legati pe care i-ai lucrat, deci nu este o suma fixa.
ȘtergereNu putem discuta in cifre - ma refer la salarii si cheltuieli legate de standard viata zilnica, insa nu exista mari diferente intre România si Germania decat ca nivel general de viata. Ce folos ca alocatia pentru un copil este de 194 euro/luna sau ca ajutorul social "Hartz IV" numit aici este de 400 euro pentru o persoana adulta ("Hartz IV Erhöhung zum 01.01.2018Zum 01. Januar 2018 wurden die Hartz IV Regelsätze erneut angehoben. Für einen alleinstehenden Empfänger von Arbeitslosengeld 2 Leistungen erhöhte sich der monatliche Satz von bisher 409 Euro um weitere 7 Euro auf 416 Euro. Für volljährige Mitglieder einer Bedarfsgemeinschaft erhöhten sich die Leistungen von 368 Euro auf 374 Euro. Kinder bis 5 Jahren erhalten 3 Euro mehr und somit 240 Euro monatlich. Für Kinder von 6 bis 14 Jahren wurde der Satz um 5 Euro monatlich angehoben, auf 296 Euro. Bei Jugendlichen zwischen 15 und 17 Jahren gab es eine Anpassung um 5 Euro auf 316 Euro.") daca chiria la un apartament de 2 camere cu dependente este de 900 Euro, plus alte cheltuieli de intretinere?! Unde în Romania platesc oamenii 900 de euro sa aiba 4 pereti (ma rog, poate 8 sau 10 pereti cu baia si bucataria)?! Dar aici nu ai alta sansa! Doar cei care se gasesc real intr-o situatie de ajutor social si dupa ce trec printr-o serie de cereri si observatii, primesc dreptul la o locuinta sociala, unde chiria este de doar 450 euro pe luna! si unde conditiile sunt ca la blocurile comuniste confort 3. Dar cand esti in situatii de acestea, accepti orice.
Nu orice angajat isi permite sa faca un concediu pe an cu familia... nu nu! Eu nu sunt un exemplu din aceasta categorie. Mie diploma mi s-a recunoscut si lucrez pe post de inginer constructor, de aceea salariul meu in comparatie cu cel al unei coafeze este aproape dublu. In plus, Helmut deasemenea a lucrat ca inginer sef de lucrari si deci si salariul lui a fost mai mare in comparatie cu cel al portarului fabricii. Noi ne-am organizat in asa fel viata incat sa ne permitem rasfaturi, dar pe cinstite, prin munca, seriozitate si angajament. In viata mea nu am primit "ciubuc" dar am dat de nenumarate ori - ca asa e "moda". Am ajutat si ori de cate ori mi s-a cerut ajutorul, nu am stat niciodata pe ganduri. Am ajutat si cand nu mi s-a cerut ajutorul - atunci cand am putut.
Fiecare invata la scoala atat cat poate si fiecare se zbate sa atinga nivelul de trai pe care-l viseaza.
Cei care fac naveta in Germania, o fac sacrificându-si timpul liber pentru familie. Nu am primit niciodata compensatie de naveta si nici nu am beneficiat vreodata de transport gratuit sau pus la dispozitie de angajator. Deci ce solutie ramane, decat sa te bazezi doar pe tine?!
Orice se poate face! orice! Chiar si drumul cu hartoape de 7 km pana la scoala copiilor poate fi nivelat de grupul de parinti, daca la fiecare sfarsit de saptamana ar iesi cu lopata cateva ore, sambata. Initiativa proprie este cea mai buna solutie. Dar vezi tu, ajungem din nou la a discuta despre mentalitate, despre felul de a se complacea, despre orizonturi... Stiu ca din România majoritatea cred ca viata în Germania este fara greutati, insa nu este asa. Multe multe sunt aici altfel decat in România si repet, faptul ca majoritatea aici lucreaza, statul impoziteaza si dispune de multi bani pentru a crea infrastructura moderna, de care beneficiaza fiecare simplu cetatean. Ultimul raport anunta doar 5,3% somaj!!! Este cel mai mic procent inregistrat în ultimii 27 de ani, dupa unificarea Germaniei.
Masura amenzii, si cea a muncii in folosul comunitatii, mi se par strambe rau pentru ca sunt cazuri si cazuri... Primii care ar trebui sa creeze conditii pentru cei care au probleme ar trebui sa fie politicienii... fie cei de la nivel central, fie cei de la nivel local... Dar asta nu se va intampla curand aici. :( Ei vin cu frectii la picior de lemn.
ȘtergereMulti ar face naveta, cat de grea ar fi, daca ar avea cu ce, din zonele unde locuiesc…
Inteleg la ce te referi, doar ca oamenii la care ma gandesc sunt pur si simplu neajutorati; nu doar ca nu isi permit vreun rasfat, dar nu stiu sa-si rasfete copiii pentru ca nici ei, la randul lor, nu au avut parte de asa ceva. Desigur, nu ma refer la rasfat in sensul strict al termenului. Mentalitatea se formeaza prin educatie si in prea multe cazuri lipseste educatia, de generatii... Faptul ca ar fi amendati parintii care nu-si trimit copiii la scoala nu va schimba ceva in bine.
Ca zilieri, oamenii nu se mai pot angaja la persoane fizice – le-au luat si aceasta sansa in 2014, pe motiv de evaziune fiscala, probabil. Multi munceau cu ziua (unii inca muncesc).
Problemele cele mai mari sunt in zonele rurale, in special din zonele foarte sarace.
Sunt sute de copii care merg la scoala in conditii extrem de grele, care sunt sustinuti de parintii care abia au cu ce sa le cumpere rechizite, desi muncesc. Dar sunt multi si cei care au parte de un mediu familial de cosmar, unde sunt intr-o singura camaruta parintii si 5-7 copii. Nu le poate interzice cineva sa se reproduca si acei copii nu au vreo vina – copiii trebuie ajutati pentru a putea rupe "lantul slabiciunilor". Multi copii fug de acasa din cauza batailor incasate... Ce folos ca le sunt amendati parintii (neputinciosi sau inconstienti) sau trimisi sa munceasca in folosul comunitati?
Copiii trebuie ajutati, indiferent cine si cum sunt parintii lor, neputinciosi sau inconstienti, iar a amenda un parinte rau si sarac, pentru ca nu-si trimite copiii la scoala nu va rezolva problema.
Nu am cuvinte sa iti multumesc, Carmen draga, asa ca iti spun doar: Multumesc! din tot sufletul. <3 Ma ajuti sa vad mai clar cum sunt situatiile si prin alte parti.
Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3
Sunt convinsa ca exista astfel de cazuri dar cum ar rezolva problema saraciei doi lei in plus pe ora (minim legal pentru zilieri)? Ar putea ei plati amenda impusa de un ministru? I-ar ajuta sa isi trimita copiii la scoala? :)
RăspundețiȘtergereIn niciun caz nu neg ca exista lensii... Dar. Un om care beneficiaza de ajutor social NU are voie sa presteze vreo munca remunerata. De fapt, are, doar ca pentru zilele respective se suspenda ajutorul social – pentru a face asta, trebuie hartoage... (acest aspect nu li se precizeaza intotdeauna pentru ca, probabil, nu vor sa lucreze prea mult la hartii: declaratii de impunere, state de plata etc.).
Pe de alta parte, persoanele fizice, conform legii (incepand din 2014), NU mai au voie sa angajeze zilieri, ceea ce ar insemna pentru zilieri "venit la negru" si pentru angajator... "incurajarea evaziunii fiscale" si 1000 de necazuri pentru toti cei implicati. Chiar si inainte, daca angajau zilieri aveau de indeplinit unele formalitati. Sa curete zapada, sa pliveasca prin curte si alte maruntisuri s-ar mai trece cu vederea dar sumele castigate tot nu rezolva problema saraciei pe termen lung...
Pe scurt: pare ca reprezentantii statului nu prea le dau unora multe sanse, de teama sa nu ramana fara venituri colectate la stat si unii cu doi lei pe ora (minim obligatoriu) sa nu se imbogateasca neplatind impozitul pe venit si, probabil, contributia pentru sanatate...
Pe multi nu ii dau banii afara din casa, dar unii se pot teme ca vor fi parati si vor ramane si fara bruma de "ajutor social"...
Iti doresc, cu drag, sa ai un weekend minunat!
Eu cred ca au "reactivat" legea asta pentru ca era ceva asemanator si cand eu eram la scoala... sau ma însel?
RăspundețiȘtergerePupici, weekend placut!
Cred ca ai dreptate... Acum ca zici... Parca imi amintesc ca se vorbea si atunci despre obligatia parintilor de a-si trimite copiii la scoala, altfel sunt amendati... Oh! Dar in conditiile de atunci... era altceva: totul era, practic, gratuit sau la preturi mici si majoritatea isi permitea strictul necesar si toti erau obligati sa munceasca (desi unele fabrici ajunsesera sa produca stocuri). Atunci nu puteau prea multi sa invoce saracia - de fapt, saracie nu exista! :))
ȘtergereMultumesc, Ella draga! Iti doresc sa ai si tu weekend frumos.
200£ pe zi amenda daca copilul lipseste de la scoala fara aprobarea directoarei. Ancheta sociala dupaprima zi de absenta neanuntata.
RăspundețiȘtergereDar trimit copilul la scoala doar cu uniforma scolii, nu am cumparat nimic pt scoala, nici un creion,nici unmanual.Nici pachetel la pranz, nici la mic dejun, nici fructe. Le primeste pe toate in scoala, iar scoala procura totul de la fermele din tinut.
pt orice activitate extra-scolara cumparam noi, daca vrem.
sustinem scoala prin donatii,la tot felul de evenimente organizate de scoala.
ideea e sa sustii invatamantul obligatoriu, dar Statul, prin bugetul incasat prin taxe, tb sa-si faca partea lui, obligatorie.
Asta inseamna ca statul sa creeze intai conditii si apoi sa pedepseasca. Atunci cand singura cheltuiala pentru a trimite copilul la scoala ar fi transportul (in unele cazuri - conditii - am inteles ca si acesta e asigurat gratuit pentru anii de invatamant obligatoriu) parintii nu mai pot invoca scuze si copiii lor au sanse de a-si depasi conditia.
ȘtergereAcum e mai usor (si) la noi, pentru persoanele fizice, sa sustina scoala prin donatii dar... pentru ceva mai serios ai de intocmit un dosar cu fel si fel de aprobari... Intr-un fel, e firesc, sa nu fie sponsorizate scolile cu "bani murdari".
La noi, statul nu isi respecta partea sa din obligatie... :(