Cărţile mele de colorat. Fleur and Color on Wednesday

Când eram copil îmi plăcea să colorez, îmi plăcea să desenez, să pictez… Talent nu prea aveam dar… aveam la desen doar note de zece – ceea ce mai târziu mi-a dat de înţeles că… ori colegii ceilalţi (care nu aveau nota maximă) erau varză ori profesoara era indulgentă cu mine şi încerca să mă încurajeze. Când, in clasa a şasea, am uitat că ne-a dat temă la desen – ceva cu extratereştri – am făcut desenul in recreaţii şi am primit nota nouă. Nu vreţi să ştiţi cât am fost de dezamăgită!

Când, in clasa a opta, ni s-a predat desenul tehnic… aleluia! Abia reuşeam să scot un opt chinuit! Într-o zi, ca temă, ne-a dat de scris alfabetul – litere mici şi litere mari, de tipar. Hm. Am rugat un verişor, proiectant, să-mi facă tema. Omul m-a ajutat şi… profesoara mi-a zis să scriu câteva litere pe o foaie, sub ochii ei. M-am straduit degeaba, evident, şi am recunoscut că nu am făcut eu tema. Mi-a dat un cinci pentru că n-am insistat că sunt scrise de mine şi pentru că literele scrise de mine atunci, pe loc, erau de nota cinci. Mai apoi, de 8 Martie, am desenat pentru profă un trandafir, folosind numai linii drepte şi am folosit tuş roşu, negru şi verde. I l-am oferit, alături de un buchet de ghiocei. I-a plăcut atât de mult încât mi-a făcut cadou o notă de zece, să-mi “ridice” media pe trimestru. Cred că acela e singurul desen de care am fost cu adevărat mulţumită (in clasa a VIII-a) şi pe care nu l-am lucrat pentru notă.

Timpul a trecut, şi-am uitat de cărţile de colorat, de desen artistic şi tehnic (deşi am lucrat câteva luni “la proiectări”, in locul unei fete care era in concediu pentru copilul abia născut).

Anul trecut am primit de la o prietenă, Luiza, două cărţi de colorat: Lumea culorilor, Mister Oriental, creioane colorate obişnuite şi o cutie cu creioane colorate cerate. In primele zile am colorat ca disperata, apoi am călcat frâna şi mai coloram din când in când, până am renunţat, pentru că timpul părea tot mai scurt.

Laura, prin una dintre postările ei (mandale), mi-a amintit că am doua minunate cărţi de colorat şi… m-am gândit să fotografiez ceea ce am colorat. Din păcate, pozele nu sunt foarte bune şi nu se observă textura sidefată a paginilor colorate şi nici culorile nu apar atât de vii cum, de fapt, sunt.

Din Lumea culorilor

Din Mister oriental

Profesoara de desen amintită mai sus este cea care mi-a insuflat dorinţa de a meşteri singură una-alta. In orele ei mai şi meşteream diverse: felicitări, mărţişoare, broşe, brăţări… Ştiţi care-i culmea?! Nu-mi amintesc numele ei! O am in memorie, aş fi recunoscut-o oricând, dar nu-i mai ştiu numele. Sigur, îl pot afla. Cred că ar trebui să-l aflu…

Pentru Fleur and Color on Wednesday