Înţeleptul. Citate favorite

Înţeleptul îşi petrece viaţa observând oamenii şi îşi istoveşte mintea căutând să dea in vieag viciile şi ridicolul. Dacă dă cugetărilor sale o ticluire mai îngrijită, nu o face din deşertăciune de scriitor, cât din dorinţa de a pune in toată lumina trebuitoare un adevăr peste care a dat, in vederea impresiei menite să-i slujească ţelul urmărit. Câţiva cititori cred totuşi că-l plătesc dacă spun cu semeţie că i-au citit cartea şi au văzut că are talent; dar el le respinge toate elogiile pe care nu le-a năzuit prin truda sa şi prin nopţile lungi de veghe. Năzuinţele lui ţintesc mai sus, şi truda lui e pusă in slujba unui ţel mai înalt; înţeleptul cere de la oameni un succes şi mai rar şi mai presus de laude şi chiar mai presus de toate răsplătile, care constă in a-i face mai buni.

(Din “Caracterele”, Despre creaţiile artistice - La Bruyère, Editura pentru literatură, Bucureşti 1968; traducere: Aurel Tita)

Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. 

₪₪

Într-un înţelept înzestrat cu înţelepciune şi umilinţă, într-o vacă, un elefant, un câine sau un netrebnic, cel înţelept vede acelaşi lucru – Eu-l Superior.

Aceasta e perspectiva înţeleptului.

Într-un astfel de om găseşti înţelepciune şi umilinţă. El priveşte toate fiinţele ca exprimând in cele din urmă aceeaşi unitate a vieţii. Privirea sa este universală, fără prejudecăţi de rasă şi de casta. In India, clasa cea mai de jos e cea a mâncătorilor de câini, căreia nu îi este îngăduit nici măcar să locuiască in sate. In ochii înţeleptului care vede Eu-l Superior in toţi, aceşti proscrişi merită acelaşi respect şi aceeaşi bunătate ca şi cea arătată unui rege.

(Cunoaşte-te pe tine însuţi, de Paul Brunton, Editura Nova, Bucureşti, 1995).

₪

Paul Brunton (n. 21 octombrie 1898‑d. 27 iulie 1981), scriitor, filosof, jurnalist britanic; a renunţat la carieră pentru a călători şi a‑şi însuşi învăţăturile oamenilor din diferite regiuni ale globului. Cărţile sale au avut un rol major în popularizarea gândirii orientale şi a principalilor ei exponenţi în Occident. Între altele, a scris: India secretă (1934), Cărarea secretă (1935), Un eremit în Himalaya (1936), Egiptul secret (1936; este primul european care a primit aprobarea de a petrece o noapte in Marea Piramida), Învăţătura secretă de dincolo de yoga (1941).