Cine fură România?

Cine fură România? Nimeni. Cine vinde / dă România? Aceasta e o întrebare cu mai multe răspunsuri posibile.

Probabil că cei mai mulţi aţi auzit pe ici-colo - inclusiv la televizor - că unii vor să ne fure ţara. Ba vor s-o fure ruşii, ba austriecii, ba germanii, ba americanii, ba masonii, ba toţi acestia, in grup!

In general am renunţat la televizor cu ceva ani in urmă dar, ocazional, mai vâd unele emisiuni (un fel de a spune, pentru că sunt “toc-şouri”). La astfel de emisiuni aud multe prostii. Nu afirm că oamenii (politicieni sau nu) care spun că ne e furată ţara sunt proşti, afirm că spun prostii. Nu e ca şi cum eu n-aş da oiştea de gard, dar îmi revin şi îmi place să cred că reuşesc să mă corectez când îmi dau seama c-am spus o prostie, când nu… nu; sper doar că va fi cineva pe fază, să mă tragă de mânecă.

Am auzit: ne fură pădurile. Şi zic: Nu, nu ni le fură; sunt date de cei care vor să îşi alimenteze conturile bancare fără efort. Ce fac cei care strigă că ne sunt furate pădurile? Se plâng. Cei care se plâng in gura mare sunt cu mult mai mulţi decât cei care chiar se străduiesc să stopeze defrişările fără limită. Unde-s doi, puterea creşte.

Am auzit: ne fură banii multinaţionalele. Nu. Legile care permit multinaţionalelor să nu plătească impozite aici sunt făcute de indivizi numiţi in diferite funcţii politice (şi nu numai) de indivizii votaţi de cetăţeni. Legile pentru amnistii fiscale in cazul multor firme mari cu datorii uriaşe la stat sunt elaborate şi votate de acelaşi gen de indivizi.

Am auzit: ne fură pământul. Nu. Legea care permite vânzarea terenurilor către cetăteni străini e făcută de aceeaşi indivizi care au făcut şi legile care reglementează domeniile amintite mai sus. Mulţi dintre cei care mai deţin terenuri le vând de bună voie cui dă mai mult - şi e firesc. E dreptul lor, conform legii. Şi-apoi, să fim serioşi, terenul rămâne in ţară, că nu-l duce nimeni cu roaba sau cu avionul peste hotare.  

O pot ţine aşa şi cu gazele din Marea Neagră şi cu multe altele.

Am auzit: ne fură bogăţiile solului şi subsolului. Nu, nu ni le fură - citiţi mai sus. Tot ceea ce se concesionează - sau se vinde - pare a se face pentru sume de rahat. Părţile din contractele respective par a se îmbogăţi (a se vedea Sterling Resources, de exemplu), bugetul statului sărăceşte. .

Pe scurt: nu ne fură nimeni ţara, o dau - direct sau indirect - cei care au fost votaţi de o majoritate, din 1990 încoace. Doar a te plânge nu înseamnă nimic - e frecţie la picior de lemn, pentru că cei care au pâinea şi cuţitul împart cum vor ei - cei care doar se plâng sunt cu mult mai mulţi, dar nu fac nimic. Nu-şi permit, pentru că au familii, pentru că…, pentru că… dar tare le-ar plăcea să apară nişte fraieri care să scoată castanele din foc şi pentru ei. Şi sunt destui fraieri care o fac, şi aceşti fraieri au, şi ei, multe de pierdut dar au curaj; ei ştiu foarte bine că nu pot face omletă fără să crape ouă. 

Ne furăm singuri... căciulile... Oh, asta e despre altceva.