Statul incapabil împiedică şi pe alţii să ajute

Dacă tu, stat, eşti incapabil să îţi îndeplineşti obligaţiile prevăzute prin Constituţie împiedică-i pe alţii să ajute.

Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost votat, final, de deputaţi - au votat de două ori: prima dată au fost numai 163 de voturi “pentru” (erau necesare 165); au reluat votul (contrar legii şi bunului simţ) şi au ieşit 170 voturi “pentru”. Această lege, dacă va fi promulgată, va îngrădi activităţile organizatţilor non-profit (cum e şi cea Salvaţi copiii!) deoarece legiuitorul român - de capul lui, nu transpunând Directiva UE - a plasat asociaţiile şi fundaţiile în aceeași categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituțiile bancare.

Directiva UE nu face referire la persoanele juridice fără scop patrimonial, ci la instituții de credit, instituții financiare, auditori și experți contabili, notari sau alte profesii juridice atunci când participă în tranzacții financiare, fiduciarii, agenții imobiliari etc..

In plus, legiuitorul român, a tradus greşit termenul beneficiary owner, din Directivă, prin termenul de beneficiar real definit în proiectul de lege ca incluzând persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează. Asta înseamnă că datele personale ale tuturor beneficiarilor ajutoarelor de la aceste fundaţii (copii, bătrâni, bolnavi, săraci etc. = beneficiarii reali) vor trebui raportate către instituţiile statului (Ministerul Justiţiei) dar şi către terţe părţi - ceea ce este mai mult decât absurd! Oamenii doresc discreţie şi au nevoie de discreţie şi au dreptul la discreţie.

Din prevederile menționate, precum și din “obligațiile de cunoaștere a clientelei” prevăzute de proiectul de lege. rezultă că o terță parte (altă organizație neguvernamentală, o bancă etc), care intră într-o relație cu o asociație sau fundație, trebuie să solicite respectivei organizații informații inclusiv despre beneficiarii săi reali, așa cum sunt aceștia definiți de proiectul de lege. În plus, este introdusă obligativitatea asociațiilor și fundațiilor de a raporta statului beneficiarii reali în termen de 30 de zile de când aceștia sunt cunoscuți. În caz de neconformare, organizația poate fi, în cele din urmă, dizolvată.

*

Ironie: organizaţiile non-profit care au in grijă câinii nimănui, de exemplu, vor trebui să facă liste cu numele beneficiarilor reali şi să trimită aceste liste pe la instituţiile statului? La fel ar trebui să facă şi cei care se ocupă de protejarea delfinilor?

*

Dacă o persoană fizică, de exemplu, doreşte să facă donaţii (intră într-o relaţie cu fundaţia) va trebui să solicite date despre beneficiarii reali? Cine garantează securitatea datelor personale ale acestor beneficiari? Fundaţia are dreptul să opereze cu aceste date pentru că are autorizaţie de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca fiind operator de date cu caracter personal - există un responsabil cu protecţia datelor personale (nu e tocmai o siguranţă, dar e mai mult decât nimic şi cineva răspunde dacă datele vor fi manipulate altfel decât prevede legea, decât au acceptat beneficiarii) Cu căt ştiu mai mulţi aceste date personale cu atât mai greu e de descoperit cine a divulgat anumite date, de exemplu.

v.mai mult pe:

https://www.g4media.ro/129-de-ong-uri-ii-cer-presedintelui-iohannis-sa-nu-promulge-legea-pentru-prevenirea-spalarii-banilor-dreptul-la-libera-asociere-este-grav-lezat.html