Se împlinesc anul acesta 30 de ani de când ne imaginăm că am scăpat de comunism. Teoretic, am scăpat, practic… mulți au rămas cu acea mentalitate și i-au învățat și pe alții.
Florin a lansat o leapșă pe tema "Cum ar fi fost dacă acum 30 de ani nu ne-am fi luat rația de libertate, pentru care unii au dat TOT?" Ina a preluat-o, și am preluat-o de la ea. Nu o preiau că pe o provocare, ci ca pe o pagină care-mi păstrează vie în memorie vremea de atunci. Cel care zice: “pe atunci toți aveau loc de muncă” minte parțial (existau oameni care nu lucrau), și nu știe că greu îți puteai permite să nu ai un loc de muncă sau să ai unul pe cont propriu, să nu fii înregimentat. Și pictorii - ca exemplu - erau obligați să fie angajați undeva cu carte de muncă. După ce terminai oricare ciclu de învățământ trebuia să te angajezi - se făceau repartiții aproape la întâmplare, mai ales pentru absolvenții de facultate, mulți ajungând să trăiască în orașe departe de casă și nu neapărat în condiții mai bune. Erai legitimat pe stradă și dacă nu aveai o legitimație de muncă pe care să o arăți milițienilor erai condus la “Miliție” și luat la întrebări.
Cum ar fi fost dacă acum 30 de ani nu ne-am fi luat rația de libertate, pentru care unii au dat TOT?
România ar fi fost, probabil, singurul stat din lume fără datorii externe. Pentru a plăti datoria externă am fost ținuți în frig, pe întuneric, fără acces la alimentele de baza și la medicamente și la orice altceva era strict necesar. Uau! S-ar entuziasma mulți! Se terminase cu datoria externă, urma bunăstarea tuturor! Stop! Regimul auster ar fi continuat, pentru a nu se face alte datorii externe. Exporturile excesive, la preț de dumping, ar fi continuat. În multe fabrici se produceau stocuri… Și chiar de nu s-ar fi produs aceste stocuri, rămâne întrebarea: cui ar mai fi exportat România la un moment dat? Dacă nu vinzi, nu ai din ce plăti salarii, dacă nu plătești salarii oamenii încep să se agite… pentru că prețul principalelor produse de consum ar fi din ce în ce mai mari în raport cu salariul. Oh, da! Am fi avut cu o sută de lei în plus la salariu!
La radio, probabil că ar fi fost și muzică străină - cântece patriotice din alte state comuniste (din cele care mai sunt azi comuniste, ceilalți s-ar fi trezit oricum și nu ar mai fi rămas “state vecine și pretine”).
Puțini ar mai fi scăpat fără “carnet de partid”. Să fii membru în PCR trebuia să fie o mândrie! Nu mergea prea mult timp faza cu “încă nu sunt pregătit, vreau să mai studiez”.
Pâinea și alte elemente de baza ar fi putut fi cumpărate tot pe bază de cartelă. Atunci, pe la sfârșitul anilor 1980, mulți oameni de la sate ne rugau să le dăm (vindem) și lor câte o pâine sau un kil de făină, ceva ulei…
Populația s-ar fi înmulțit extraordinar de mult și mult mai multe familii ar fi ajuns să stea câte 20 într-o cameră de șase metri pătrați, în sărăcie lucie. Mulți își imaginează că în era comunistă toți primeau locuința “de la întreprindere” sau de “la stat”. Primeau… un acoperiș deasupra capului, unde erau obligați să se înghesuiască. Mulți își imaginează că pe atunci nu existau “oamenii străzii”. Greșit! Așa cum existau cerșetori (nu la fel ca azi, când mulți sunt organizați) existau și oameni care dormeau în canale (erau unii chiar în canalele unde erau conductele de apă caldă - reci, de la un moment dat - ale blocului unde locuim). Existau chiar și copii care trăgeau pe nas prenadez, din pungă, doar că nu o făceau ca azi, la vedere.
Toți copiii ar fi avut acces la învățătură. Și atunci existau destui care nu mergeau la școală - unii ajungeau la maturitate și nu aveau nici certificat de naștere… Nici atunci șansele nu erau egale. Mulți se calificau la locul de muncă, producând stocuri (la un moment dat).
Ar fi urmat un “blocaj financiar” de toată frumusețea, care unora le-ar fi amintit de crahul bursei din 1929 (care a avut efecte și în Ro) sau de timpul din cel de-al doilea război mondial. Libertatea de exprimare n-ar mai fi fost cunoscută de unii nici ca idee. Rolul conducător al partidului ar fi crescut și mai mult, în toate domeniile.
O pot ține așa, punctual, până se termină paginile blogului, dar trec la Cum ar fi fost dacă Dragnea și gașca lui (nu-i enumăr, îi cunoașteți)ar fi reușit să-și generalizeze controlul așa cum își doreau?
Cum să fie?! Libertatea de exprimare nu ar fi fost îngrădită! Ar fi existat o lege prin care se pedepsea “delictul de opinie” (mai ales în cazul jurnaliștilor). Funcționarii publici și-ar fi exercitat la greu abuzurile, pentru că abuzul în serviciu nu s-ar mai fi pedepsit. Populația s-ar fi înmulțit la greu, și n-ar mai fi putut sta 20 într-o cameră de șase pe șase metri, ci sub cerul liber, toți primind - în ani electorali - vreo sticlă cu ulei sau vreo pungă cu făină și, lunar, o sumă de bani care i-ar fi ajutat să-și cumpere chibrituri pentru un an. Toate conversațiile particulare de pe rețelele de socializare ar fi fost - pe față - “deschise paznicilor bunului simț”. Cei care lucrează în străinătate ar fi fost obligați să revină în țară după cinci ani de bunăstare peste hotare.
În nu foarte mulți ani am fi trăit din nou cu frică, în frig, foame, neputință, umilință… Am fi privit, tot prin gard, cum trăiesc alții. Nu vă culcați pe-o ureche; partidul acesta - urmaș al celui comunist - e ca un balaur cu șapte capete: ȋi tai unul și-i cresc două in loc și, ȋncă, nu avem un Făt Frumos care să-l poată ȋnvinge definitiv.
Groaznice sunt amintirile si inca ne bantuie trecutul. Din cand in cand , cum bine zici, hydrei ii cresc alte capete. De aceea e bine sa ne amintim. :D
RăspundețiȘtergereO zi buna si linistita sa ai! :)Pupicii
Mai mult decat amintirea unui trecut care s-ar putea repeta daca nu suntem atenti ma ingrozeste faptul ca unii oameni din generatia mea - alaturi de care am crescut si ii cunosc foarte bine - sustin ca "inainte era mai bine", desi stiu ca lor le-a fost mai greu decat ne-a fost noua. Creierul lor o fi blocat amintirile urate pentru a le pastra sanatatea mintala? :)
ȘtergereMultumesc, Ina! Zi linistita iti doresc sa ai si tu! Pupici!
Noi avem amintiri, oricum ar fi ele, mai rele sau mai putin rele. Recunosc ca nu as putea specula cum ar fi daca, pur si simplu pentru ca aceasta varianta nu o vedeam posibila nici atunci, cu atat mai mult acum. Evolutia leaganului nostru romanesc, eu raman la parerea ca a fost jalonata extern, am devenit un spatiu in care s-au varsat multe mizerii practic si metaforic, am fost un spatiu din care s-a distrus ce putea face concurenta si s-a furat tot ce a fost util in alte parti, s-a sapat la radacina acestui neam cu mult simt de raspundere, s-a atras forta de munca spre santierele altor tari, s-a facut si se face tot ce este posibil pentru ca sa ne reducem numeric si sa cadem spiritual. Poate crezi ca exagerez, eu sper ca da, dar cand ma uit in jur cam asta vad! :(
RăspundețiȘtergereSeara buna, Diana draga! Pupici! <3
Sigur ca a existat interventie externa, doar ca... cei care au "condus" tara s-ar fi putut impotrivi cu succes dar... Crezi ca de-ar fi ramas comunismul "baza" nu s-ar fi intamplat acelasi lucru?! Totul se exporta, pe bani putini (preturile produselor noastre erau cam mult sub pretul real). Nu s-a furat nimic, s-a dat... si putini dintre cetateni s-au impotrivit - desi au libertatea (nu-i mai baga nimeni la puscarie cand se aduna in grup sa scandeze ceva pe undeva) si puterea (cand sunt uniti) sa o faca. Faptul ca bogatiile solului si subsolului au fost concesionate nu e chiar o tragedie *cand se pastreaza limitele legale), tragedie e faptul ca revedentele sunt de toata jalea (si nimeni nu crede ca s-a intamplat asa fara ca cineva sa castige - pentru el sau pentru un grup - ceva)... Nu doar forta de munca de la noi a fost atrasa in strainatate. Multi tineri italieni, de exemplu, isi cauta de lucru pana in Australia; multi francezi lucreaza in Elvetia s.a.m.d.. In istorie, in momentele de mari transformari sociale, descoperim astfel de perioade de "mare migratie".
ȘtergerePutem alege: sa cadem sau sa rezistam, sa ne impotrivim la ceea ce nu ne place. In mai toate statele puternic tehnologizate populatia e in scadere (din diferite motive), nu doar la noi.
Multumesc, Suzana draga! Zi frumoasa iti doresc! Pupici! <3
Toata lumea care sustine ca inainte rea mai bine, dupa parerea mea, sau nu stiu ce vorbesc, sau vorbesc numai sa se afle in treaba. Am mai auzit astfel de aberatii de la oameni sub 30 de ani care nici macar nu erau nascuti atunci. Eu personal cred ca niciodata nu am dus-o mai bine decat o ducem acum. Nu contest ca, daca tara asta ar fi fost condusa patriotic si nu egoist, in ultimii 30 de ani am fi putut fi mult mai departe decat suntem acum. Dar cred ca mai avem mult pana o sa punem interesul colectiv deasupra interesului individual.
RăspundețiȘtergereO intrebare care nu are legatura cu subiectul postarii: de unde numele blogului?
Cei mai multi se refera la faptul ca toti aveau loc de munca... Si eu cred ca vorbesc sa se afle in treaba sau, pur si simplu, nu reusesc sa vada mai departe de propria problema. Oooo! Aproape ca ma scot din sarite cei care pe atunci nu erau nici macar in proiect si fac afirmatii despre cat de bine era inainte!
ȘtergereExact! Cei care au preluat puterea politica au facut tot ce-au putut sa se imbogateasca (si s-au imbogatit, nu gluma, mai ales din contracte incheiate cu statul!). Nu cred ca voi trai ziua in care romȃnii - fara exceptie (hai, cu unele excepti) :) - sa puna interesul colectiv deasupra celui individual... Toti vor schimbari in bine, dar cand le spui ca ar trebui sa-si ceara drepturile, sa se impotriveasca atunci cand li se cere ceva ce nu le convine ii auzi, pe cei mai multi: "am familie, nu-mi permit". Au dreptate, dar... nu faci omleta daca nu spargi ouale. :( Mai presus de toate: nu suntem uniti, nu prea stim sa fim solidari. Da, ne mobilizam cu anumite ocazii dar imediat ce se termina manifestatiile revenim in zona de confort si pace buna, uitand ca, pentru anumite cauze, atentia, lupta, ar trebui sa fie si pe mai departe.
:) Cand am facut blogul aveam altceva in gand, legat de "trezirea constiintei superioare" - nu neaparat in sens spiritual - dar in chiar acel an a murit tata si am facut o pauza de vreun an si ceva apoi... am mers unde m-a dus inspiratia. Nu am schimbat titlul pentru ca mi-am zis ca se potriveste la aproape orice. :))
Mie mi-au plăcut raspunsurile tale că ai tratat chestiunea pro și contra..!
RăspundețiȘtergereAș fi vrut să preiau și eu această leapșă, dar nu este pentru mine, pur și simplu fac alergie când aud de politică, întocmai ca cineva care strânge o pisică în brațe dar are alergie la păr de pisică..
Ce să zic, dacă stau să analizez la rece, eu cred că era mai bine pentru din punctul meu de vedre atunci, deșii doar amintiri vagi am pentru că eram doar un copil firav care mă călcau în picioare la stat la cozile infernale care se vedeau și din satelit, dar nu aveam lipsuri, acum lucrez până pic în cap și abia, și abia de mă pot ajunge cu banii de la lună la lună..
Acum stau magazinele pline dar oamenii n-au bani.., atunci erau bani dar aveam magazine goale..
Atunci era un fel de comunism alb-negru, acum este un comunism colorat, cam asta este opinia mea despre politică..
Noapte Bună !!!
Multumesc pentru apreciere, Stef.
ȘtergereGandindu-ma strict la latura materiala, pentru mine a fost excelent, dar nu si din alte puncte de vedere. In plus, priveam in jurul meu si nu-mi placea ceea ce vad, inca din clasa a doua, cand n-am vrut sa devin pionier (dar tot m-au facut!) :)) Scurt: a fost oribila perioada. Pe atunci ajungeau banii de la o luna la alta (si se mai putea si economisi) pentru ca... nu prea aveam ce cumpara cu ei. :) Acum, poate ca nu ajunge salariul de la o luna la alta dar nu suntem obligati sa stam in frig si pe intuneric si nici sa circulam cu automobilul personal, de exemplu - daca alegem aceasta "solutie" putem avea surpriza sa ne ajunga banii. Apoi... puteam pleca in vreo excursie in state occidentale? Era "pas" cam la toate - destul de greu ajungeau si oamenii de stiinta de top care erau invitati la diferite conferinte (asta o stiu in mod indirect)...
Nu i-as zice "comunism colorat", ci un regim politic "struto-camila", dar e mai bine ca inainte. Azi nu risc beciul securitatii daca afirm ca multi politicieni sunt analfabeti functionali sau daca militez impotriva... taierilor de paduri. :) Si nici Biblia nu trebuie sa o ascund. :)
Multumesc! Noapte buna!
A fost foarte rau, e adevarat, dar in anumite privinte nu suntem bine nici dupa 30 de ani. Ma ingrijoreaza lipsa de transparenta, angajari care nu se fac pe criterii oneste, lipsa locurilor de munca, ratele mari la apartamente intinse pe 30 de ani, sistem defect de sanatate, sistem defect de invatamant, trafic de carne vie, trafic de droguri, cersetorie, justitie adormita, politicieni corupti...
RăspundețiȘtergereE o realitate trista faptul ca nu ne este asa de bine cum ar fi putut sa ne fie daca nu apucam pe calea pe care am apucat. Daca cei care au preluat puterea politica in decembrie 1989 ar fi actionat in interesul tuturor cetatenilor...
ȘtergereLa lipsa locurilor de munca s-ar fi ajuns si in comunism pentru ca - vrand-nevrand - ar fi trebuit retehnologizate fabricile, pentru randament (daca voiau sa faca fatza cerintelor beneficiarilor externi) - ca exemplu. "Lucratori" ar fi fost pe banda rulanta, dar n-ar mai fi avut unde sa-i angajeze, la un moment dat; chiar daca fortau lucrurile, n-ar mai fi avut bani pentru salarii.
Ai dreptate in tot ceea ce ai scris... dar a fost la fel si in era comunista. Justitia era tot adormita, mai ales cand era vorba despre "nomenclaturisti" si cunostintele lor, unele procese durau la fel de mult. Politicieni corupti erau si atunci (altfel cum ar fi acumulat - unii - averi? averi pe care le-au scos la lumina dupa 1989). Sistemul de sanatate era si atunci defect; si cel de invatamant... Apartament nici nu aveai voie sa-ti cumperi - nu erau de vanzare cele din blocurile nou construite (cu unele exceptii)... Si atunci se faceau angajari fara a se tine seama de criteriile cerute pentru anumite posturi, doar ca nu erau de notorietate cazurile (iar cei care stiau nu aveau curaj sa spuna ceva). Uf! Un fel de "aceeasi Marie, cu alta palarie". Dar acum avem sanse sa realizam mai multe dintre cele pe care le dorim - asa cred, asa vad lucrurile. Macar, ne putem spune of-ul fara a risca beciul securitatii.
Am trait "cu tine" pana în .90 … dupa aceea nu mai stiu si nici nu vreau sa-mi mai amintesc!
RăspundețiȘtergereMuah! 😊 Pupicios! 😘😘😘
Fain de tot ca ati gasit un colt de lume unde va simtiti bine! "Acasa e acolo unde este inima". :)
ȘtergereInca mai sper ca Ro va deveni un loc unde sa ne fie bine, sa ne putem vedea de viata fara a mai fi tot timpul cu ochii pe "politicieni" - de-aia, uneori, ma agit ca sifonul. :))
Zi frumoasa iti doresc, Ella draga! Pupicios! <3