Fără o intenție anume, săptămȃna aceasta pare a fi, pentru
mine, “săptămȃna jocurilor copilăriei”. Pentru că tot m-am pornit, scotocesc
prin amintiri și prin cutii. Regăsind jocurile ȋmi amintesc și multe secvențe
de viață pe care le credeam uitate. Poate nu degeaba se zice că, de fapt, nu
uităm nimic dar nu reușim să găsim in “album” tot ce a ȋnregistrat creierul.
Sunt oameni - numărați pe degetele de la o mȃna (cei despre care se știe) -
care nu uită nimic-nimic! Cred că e foarte obositor așa ceva! Una este să ȋți
amintești din cȃnd in cȃnd cȃte ceva din trecut (chiar și cu lux de amănunte) și
alta este să-ți amintești absolut tot! Revin la jocuri!
Perspico e un joc
de logică în care folosim niște cuișoare colorate, din plastic. Mi-a plăcut
foarte mult jocul și m-am descurcat onorabil (pentru că nu aveam de adunat,
înmulțit etc.). Nu mai știu câte “cuișoare” trebuie să fie, dar mă gândesc că
sunt toate. Dimensiunile cutiei: 12/5,5 cm.
Se joacă foarte simplu, numai în doi. Jucătorul A alege
“cifrul”, înfigând patru cuișoare (diferit colorate) în găurile de pe laterala
capacului cutiei. Jucătorul B trebuie să-l descopere (din numai șase
încercări), plasând cuișoare în găurile de pe fața capacului.
Folosind cuișoarele
albe și pe cele negre, jucătorul A ghidează pe B dacă a nimerit culoarea și
locul în care sunt plasate cuișoarele ce formează cifrul: un cuișor alb pentru
unul în culoarea existentă în cifrul ales de B dar într-o poziție incorectă; un
cuișor negru pentru o culoare pe care B a poziționat-o corect și niciun cuișor
pentru culorile care nu se regăsesc în combinația aleasă de A. Jucătorul B află
indiciile treptat, dar nu știe care cuișoare sunt puse și care nu - aici
intervine logica, perspicacitatea. Dacă B reușește, în cele șase încercări, să
afle combinația aleasă de A a câștigat, dacă nu, poate relua jocul.
Nu am găsit informații despre inventator, dar am căutat
numai in limba romȃnă.
15-puzzle. Tot în
categoria jocurilor de perspicacitate intră și pătrățelul cu plăcuțe
numerotate, unde trebuie să plasăm numerele în ordine crescătoare, de la 1 la
15, glisȃnd plăcuțele. Nu mai știu cum numeam noi acest joc (am înțeles că are
multe denumiri), dar am avut mai multe de-a lungul timpului, inclusiv unul în
culoarile celui din foto (fotografia este de pe pagina de FB a Asociației
Muzeului Jucăriilor București). Era joacă de copil să o facem, dar concuram
“cine le așază în timpul cel mai scurt”.
Acest joc, scrie pe pagina amintită mai sus, ar fi fost adus
în România în anii 1930, din America, unde circula încă de prin anul 1870 - nu
e cert cine este inventatorul acestui joc dar sunt vreo doi care și-au disputat
paternitatea. La acea vreme, scrie pe wikipedia în engleză, jocul ȋnnebunise pe
americani. Jocul s-a răspândit repede și în Europa, sub diferite denumiri (în Franța,
de exemplu, se numea Taquin).
Pe același sistem era și jocul în care trebuiau
reconstituite imaginile personajelor principale din filmul de animație The
Flintstones (Aventuri din epoca de piatră).
Chiar jocurile copilăriei. Al doilea îl știu prea bine, cel cu puzzelul celor 15 cifre. Primul mi-e complet necunoscut, dar știu o tabla alba in care înfigeam cuiele colorate, ceva la lucru manual și la învățat culori, cred. 🙄 Dragi îmi sunt oricum și zâmbesc amintirilor. Mulțumesc pentru asta, Diana! Pupicii😘♥️
RăspundețiȘtergereImi amintesc - pentru ca te-ai referit la ea :) - tabla aceea perforata in care infigeam "cuie" colorate imaginand fel si fel de imagini.
ȘtergereCu drag, Ina! Intr-o mare masura, postarile tale cu amintiri si "poze cu zimti" au trezit nostalgia (si pentru ca poze nu am prea gasit...) :)
Pupici! ♥
Pe primul nu il stiu dar cel cu puzzle-urile imi amintesc ca am avut si eu ceva de genul. Parca nu era nici cu numere, nici cu Flinstones si uite ca nu mai stiu cu ce era.
RăspundețiȘtergereOh! Mi-ai dat tema de meditatie! :)) Nu-mi amintesc alt "model", dar e posibil sa fi fost si cu alte imagini. :)
ȘtergereCeva puzzle am avut si noi dar nu mai stiu cu ce era :)
RăspundețiȘtergereCu orice ar fi fost, erau in mare voga printre copiii care nu si-au trait toata copilaria in era computerelor = cred ca putini nu au avut, dar nu toti isi amintesc. :)
ȘtergereCred ca ai mei copii au avut asa jocuri … pe mine nu ma ducea capul! Hahahaha!!!! Imi amintesc de ele, erau faine la stress! Mai ales puzzelul … zburau bucatelele de plastic ca si popcornul la prajit! Hahahaha! Te îmbratisez!
RăspundețiȘtergereMuah! 😊 Pupicios! 😘😘😘
Hahaha! Imi amintesc si eu cum faceau unii piesele sa zboare! :)) Imi place comparatia! :))
ȘtergerePupicios! <3 Te imbratisez cu drag!
Ehei, ce amintiri. 🤗
RăspundețiȘtergerePrimul este o noutate pentru mine chiar dacă el deja este Antik, de celelalte îmi aduc aminte cu drag și chiar le-am și avut..
Foarte faine jocuri aveam în vremurile noastre..
Mulțumesc Diana, Weekend Plăcut îți doresc.!!!
Aveam si noi jocuri faine, dar si cei de azi au! Mamaaaa! Cand intru intr-un magazin de jucarii sunt tentata sa cumpar si sa tot cumpar,si pentru mine! :)) La unele ma uit ca vitelul la poarta noua - habar nu am ce sunt, cum sa ma joc! :))
ȘtergereCu placere!
Multumesc. Weekend minunat iti doresc sa ai si tu!
Eu le stiu de perspico. Fratele meu care este nevazator era campion. Avea o viteza a degetelor...
RăspundețiȘtergereE probabil sa fi fost astfel denumit jocul pentru ca de perspicacitate tine glisarea placutelor.
ȘtergereE uimitor ceea ce facea fratele tau!
Multumesc ca te-ai oprit pe aici. 😊