Babă curioasă e pleonasm?! Sper că nu! Miercuri m-am
comportat ca una.
Miercuri dimineață, înainte de ora nouă, am auzit pe cineva
plângând, afară. Am aruncat o privire pe fereastră, gândindu-mă că de e cineva
care are nevoie de ajutor poate pot interveni. Era o tânără cu gluga de la hanorac
pe cap fumȃnd lângă o pubelă - mi-am dat repede seama că nu are nevoie de vreun
ajutor pe care i l-ar fi putut da un străin. Fata (nu-mi dau seama câți ani să
fi avut, dar nu părea copil) vorbea la telefon cu cineva - tot o femeie (se
auzea o voce de femeie dar nu se înțelegea ce spune). Fata plângea din cauza
mamei ei, pe care o rugase să vină acasă (de la Azuga), să fie împreună dacă se
agravează chestiunea cu infecția galopantă. La un moment dat a zis
interlocutoarei: “Nu vrea să-l lase pe rahatul ei de iubit”. De la acest punct
încolo nu am mai vrut să știu. Mi-a trecut prin minte că e tare nasol să ai mamă
o femeie fără instinct matern. Poate că fata era adultă și se presupune că ar
fi trebuit să se poată descurca singură - dar nu știu dacă ar trebui pusă astfel
problema.
În jurul amiezii eram pe balcon, puneam grâu pentru guguștiuci.
Pe trotuar veneau doi bătrânei: un el și o ea. Și-o aud pe ea: “Dar lasă-mă, te
rog! Mă pui în situații neplăcute! Te-am rugat să nu mă mai iei de mână! Au
anunțat să nu mai dea oamenii mâna și tu insiști. Să știi că nu te mai iau
niciodată cu mine”. Femeia a grăbit pasul; bărbatul, tăcut, mergea încetișor pe
urmele ei.
Existența acestui virus poate distruge nu doar sănătatea
fizică a oamenilor, ci și sufletul.
Când am ajuns acasă, trecând pe lângă camera unde era tv-ul
deschis, am auzit ceva despre ștrumfi și despre Franța. Era o știre despre 3500
de oameni - iubitori de ștrumfi - îmbrăcați în ștrumfi (sau doar colorați cu
albastru) care se adunaseră din toată Franța într-un orășel din vest pentru a
doborî recordul mondial la cel mai mare număr de oameni deghizați în ștrumfi.
Au făcut-o chiar înainte ca autoritățile să interzică adunările publice cu mai
mult de 1000 de persoane. Au doborât recordul mondial pe care in 2019 l-a
deținut Germania.
(în Franța, până la acel moment, fuseseră confirmate peste
1200 de persoane infectate, 19 și-au pierdut viața și 12 s-au vindecat).
Sursa foto: pixabay; autor foto: bluebluejackson
Frica de celalat: credinciosii se tem de necredinciosi (credinciosii considera ca Biserica e in periocol), ceilalti considera ca nu te fereste credinta de virus; tinerii se tem de batrani (pt ca sunt mai sensibili), batranii de tineri (ca frecventeaza locuri publice), ne temem de cei din afara, nu le permitem sa vina acasa,uitand ca banii lor au sustinut economia romaniei (tara care este destul de non-productiva), diaspora este dezamagita si se teme de reactiile noastre, noi ne temem de sistemul medical (ca se s-ar agrava situatia, nu ar face fata), spitalele (nefiind pregatite pt asa situatii) se tem de noi imbolnaviri asa ca triajul celor intorsi de peste granite este superficial. A aparut frica omului de om, o dezbinare la nivel macro, pe langa frica de coronavirus.
RăspundețiȘtergereAi rezumat excelent ceea ce se intampla azi!
ȘtergereFrica ii dezbina azi pe oameni si ies la "suprafata" si multe uri personale (sau de grup)...
Sa zicem ca vin din Italia, din zona rosie: sunt testata la granita, sunt "negativa" si trebuie sa stau in izolare la domiciliu... Daca familia mea accepta sa fie izolata alaturi de mine sa nu inventeze astia probleme. In fond, fiecare are dreptul sa refuze tratamentul - inclusiv in astfel de situatii daca aleg sa fie total izolati: ma lasi sa mor, izolat, acasa (si, poate, ma vindec); poate ca medicamentele pe care mi le dau ei - antiinflamatoare pentru poli-artrita sau mai stiu eu ce imi vor dauna pe termen lung... Daca stau inghesuita intre cei "banuiti" ca fiind infectati am mari sanse sa ma imbolnavesc...
E revoltator cum i-au manat pe unii in locuri de carantina si nu le-au asigurat mancare suficienta, conditii de igiena... Si sunt oameni care au parcurs sute de km!
Mi-a placut ideea cu Strumfii. Poate imi confectionez unul. Ca tot mi-ar placea o mascota, ti-am mai zis. In rest, (ne)gandirea bat-o vina!
RăspundețiȘtergereUn final de saptamana placut, Diana draga! Pupicei!
Si mie! Pur si simplu ii iubesc pe francezi. Candva, majoritatea americanilor erau ca ei: am drepturi si tu, statule, nu mi le ingradesti cand vrei, cum vrei. In urma atacului de la Bataclan, presedintele a decretat stare de urgenta si a ingradit dreptul oamenilor la intruniri, circulatie... Francezii au refuzat, si au iesit pe strada scandand ca nu se lasa intimidati de teroristi. Si i-au lasat in pace autoritatile pentru ca, in unele state (tot mai putine), poporul conduce, guvernantii fiind doar reprezentanti, nu stapani care fac ce vor.
ȘtergereEu am o pereche de strumfi. :) Mascota mi-am confectionat cand cu Provocarile Verzi: broasca testoasa (pentru ca aveam tiparul, nu neaparat 'ca voiam broscuta ca mascota) :)
Multumesc, Suzana draga! Un minunat final de saptamana iti doresc sa ai si tu! Pupici! <3
Ha, ha! Chiar mă gândeam la ce te vei referi, atunci când ai început cu... „babă curioasă”! :-) Eeeee, stai liniștită, că uneori ne lovește pe toți această curiozitate, specifică bunicuțelor care vor să știe ele tot. Mai ales când strada ne oferă un „spectacol” gratuit, la care asiști adesea, vrei-nu vrei. Că ai fereastra deschisă, că mergi pur și simplu pe stradă... auzi atâtea! Cel mai tare mă distrează că pe strada noastră, mai la colțul ei, e un copac cu coroana deasă și două bănci încăpătoare dedesupt. Cât este vremea bună, băncile sunt ocupate de multe băbuțe din cartier. „Zona de observație! este excelentă. Nimic nu le scapă. Sara le spunea când era mai micuță: „Mamaile bătrânele”, căci și pe ea o descoseau cu întrebări, când venea de la grădiniță. Acum... o întreabă despre școală.
RăspundețiȘtergereAmuzantă știrea cu ștrumfii. Pe fondul acestei probleme cu virusul... acei oameni și-au văzut de distracția lor!
Numai bine, dragă Diana și zile cu multe bucurii! :-)
De asta ma "tem": sa nu devin o curioasa, pe masura ce avansez in varsta! :))
ȘtergereOooo! Stiu cum e cu "paznicii" de genul! :) Cand va mai creste si va fi mai mult singura vor incepe sa o intrebe si "ce face mama? ce face tata?"
La noi, exact in fatza intrarii in scara era o banca; de cand dadea caldura si pana toamna era cel putin o persoana acolo, care intreba la plecare si la venire: unde pleci? de unde vii? Cine se oprea, din politete, sa schimbe cateva cuvinte, ajungea sa fie intrebat unde lucreaza, cat castiga (dupa o zi intrebau acelasi lucru!); scrutau sacosele, sa vada ce ai cumparat s.a.m.d. Cu ceva ani in urma, profitand de "marea asfaltare", cativa vecini au aranjat cu muncitorii sa scoata banca si s-o duca de acolo. Tare linistitor! Dar cata galagie au facut ca le-a fost luata banca! Ziceau ca noi suntem "vinovati", pentru ca era chiar sub balconul nostru (as fi putut fi eu "vinovata", pentru ca - lucrand acasa - ma innebuneau uneori cu clantanitul si atunci scoteam difuzoarele casetofonului in balcon si dadeam la maxim trupe de rock - cateva zile aveam liniste, mai apoi). :) Ce rea sunt!
Si pe mine m-a amuzat stirea! Au francezii un stil... :)
Multumesc, Alex draga! Numai bine iti doresc si eu, si multe bucurii! :)
Ha, ha! Ce bine le-ai descris pe... tradiționalele „camere de supraveghere” ale scărilor de bloc. Iar faza cu banca... mare durere pentru ele.
ȘtergereM-a amuzat ceea ce povesteai despre cei doi bătrânei. Ce arțăgoasă era dânsa, la gesturile drăgăstoase ale dânsului!
Să vedem ce va mai fi cu nebunia asta de virus.
O zi minunată și un weekend liniștit! :-)
:) Am o experienta indelungata cu aceste "camere de supraveghere" mobile.
ȘtergereCu nebunia... inainte sa fie mai bine va fi mai rau - e ceea ce tot afirma unii si altii si ma "enerveaza"! Poate fi cum zic ei, dar sa n-o mai repete atata!!
Multumesc! Seara frumoasa! Weekend linistit! :)
Foarte frumos, deşi dureros, ai subliniat, Diana! Se distrug unele suflete şi se scot în evidenţă cele deja distruse. Ca de obicei, ca la orice situaţie care implică o oarecare destabilizare, se ridică valuri şi valuri de ură...
RăspundețiȘtergereSă fim sănătoşi la trup, minte şi suflet! Te îmbrăţişez cu drag!
Multumesc pentru compliment, Potecuta draga!
ȘtergereAceste valuri de ura ma sperie, efectiv! Sunt oameni care vor profita de situatie si... vor baga batul prin gard.
Ma doare sufletul pentru toti cei care au fost adunati in "zone de carantina" si sunt paziti cu jandarmii! Decat sa adune zeci de jandarmi in cateva locuri mai bine i-ar lasa pe oameni pe la casele lor si ii vor pazi acolo (jandarmii din judetele/orasele respective), daca tot vor sa-i pazeasca - poate va fi nevoie de mai putini jandarmi si oamenii vor avea macar parte de igiena.
Sa fim, sa fim! Si eu te imbratisez cu drag!
Sa vedem dupa evenimentul cu strumfii daca le va creste natalitatea... Coronavirusul va zburda desigur... :)))
RăspundețiȘtergere:) Nu va creste natalitatea. :) Coronavirusul zburda oricum!
ȘtergereAsta este, dacă nu știm să ne raportăm corect la situația de față, sar putea ca acest virus să distrugă mai întâi sufletul și mintea, dupa-ceea partea exterioară..
RăspundețiȘtergereTrebuie ca și cei care vor să vină, să se gândească și la cei pentru care ar putea să fie motiv de infectare, dar și de partea cealaltă trebuie să acționeze și cu impulsul, dar și cu mintea..
Mulțumesc, Weekend plăcut, Diana!
Nici autoritatile nu prea ne permit sa ramanem cu mintea intreaga... si nici unii "jurnalisti".
ȘtergereDintre cei care au venit sunt sigura ca cei mai multi ar respecta orice ordin daca ar fi lasati sa ajunga acasa (sa le dea masti, manusi si asa sa-i conduca pana intra in casa lor) - familiile lor pot alege (care vor) sa fie izolate alaturi de ei... Ar putea chiar sa puna de paza jandarmi pe la casele / apartamentele celor izolati si nu i-ar mai inghesui ca pe animale, fara a sti daca vreunul e sau ba bolnav... Daca e vreunul bolnav automat se agraveaza situatia...
In Ro, ca de obicei: din cauza unora care incalca legea sunt pedepsiti toti ceilalti...
Cu placere! :)
Multumesc, Stef. Sfarsit frumos de saptamana iti doresc sa ai si tu!
Diana cred ca la batraneii aia doi erau mai adanci problemele si nu aveau de-a face cu coronavirusul!
RăspundețiȘtergereSi noi puneam mancare la gugustiuci cand eram la bloc. Acum nu am mai vazut pe la noi dar avem o gramada de vrabii care stau in salcia mea japoneza si imi incanta urechile ori de ctae ori deschid fereastra. Am mai vazut si alte feluri de pasari "mai exotice" care nu stiu cum se numesc.
E posibil; m-am si gandit la asta, dar gestul "tinutului de mana" l-am dedus ca fiind ceva obisnuit pana la acel moment - altfel de ce ar fi vrut el sa o tina acum de mana daca nu acesta le era obiceiul? A! Ca sa-i faca in ciuda! (desi nu prea-mi vine a crede) :)
ȘtergereLa noi veneau porumbeii la geamul bucatariei si gugustiucii la balcon, dar de cativa ani se inghesuie si porumbeii la balcon (ei papa repede ce au la bucatarie si fuga la balcon) Ma amuza cum se infoaie la ei una dintre turturele (imi place mai mult cum suna) :) si se urca pe ei, sa-i alunge. O ajut si eu, de cele mai multe ori. :)
Vrabii vin mai rar la noi - sunt multe cotofene in zona, si le alunga). E minunat sa ai gradina! Cred ca e acolo cum era si aici pana sa navaleasca aceste cotofene: ma trezeam in tril de pasarele! E delicioasa zarva lor! :)
Incet-incet, vei afla care ce sunt (sau nu) :) si le vei fotografia. :) Fac parte din decorul gradinii.