Democrația in pandemie

Această criză de sănătate publică a adus cu sine o serie de limitări de drepturi și libertăți în toate statele lumii - statele aflate sub regim totalitar sunt și mai mult afectate decât cele pe care le numim democratice. În state precum Rusia, Turcia, China, Arabia Saudită unde, practic, puterea politică o are un singur om, măsurile luate servesc interesele politice ale acestor conducători. Și în statele democratice au fost luate hotărâri prin care sunt îngrădite anumite drepturi, și aceste restricții e posibil să continue și după criză. În state precum Ungaria și Polonia (în Europa) acest risc este foarte mare. Nici în ceea ce privește România nu aș fi foarte liniștită. Zilele trecute, premierul a rostit ceva extrem de…ciudat: “Parlamentul nu există”  - în contextul în care parlamentarii “lucrează de acasă” și i-au făcut o invitație în Parlament. Numai autocrații vorbesc “direct cu poporul”. Parlamentarii români sunt acasă pentru că așa… zic ordonanțele militare.

Citez: Eu am anunțat, unde să mă duc la Parlament, că parlamentarii stau acasă și nasc tot felul de inițiative... Eu informez periodic cetățenii cu privire la măsurile luate. Parlamentul nu există. Când se va relua activitatea parlamentară și printr-o procedură parlamentară sau constituțională voi fi invitat la Parlament, cu siguranță că voi fi prezent, a spus Ludovic Orban. (sursa: digi24) In mintea lui pare că parlamentul e dizolvat.

De curând, un proiect de lege controversat - autonomia Ținutului Secuiesc - a trecut tacit de camera deputaților, fapt care denotă o indiferență crasă a politicienilor (de toate culorile), și nu doar în criză extraordinară, pentru că proiectul a fost depus la Cameră înainte de Crăciunul din anul 2019 (dar nimeni nu s-a deranjat să-l dezbată cu adevărat (și să-l respingă). Oricum, având în vedere Constituția, o astfel de lege nu ar putea intra în vigoare chiar dacă parlamentarii ar dormi pe ei în continuare. Cu asemenea parlamentari, însă, în situații de criză ne putem aștepta la orice. Să nu uităm că din Partidul Național Liberal fac parte azi cei din partidul democrat liberal, care au adus Ro intr-o stare jalnică atunci când au guvernat, iar Partidul Social Democrat este fostul Front al Salvării Naționale înființat de Iliescu și acoliții lui.

În situații de criză precum cea pe care tocmai o trăim există un mare risc ca în anumite state să fie accelerată eliminarea controlului instituțiilor democratice asupra puterii anumitor politicieni. Autocrații, în special, vor specula actuala criză, dar și acei politicieni care vor să-și elimine rivalii politici pe căi nu tocmai democratice. Fiind o criză la nivel global fiecare stat își vede de ale lui și mai puțin e atent la ce se întâmplă în lume. Cele mai amenințate națiuni sunt cele unde puterea politică e concentrată în mâinile unui singur om sau în cele ale unui grup restrâns. Toate guvernele au luat măsuri extraordinare în ideea de a-și proteja cetățenii, dar aceste măsuri ar putea rămâne pentru mult-mult timp de acum înainte, ceea ce - clar! - nu este de dorit. Între aceste măsuri extraordinare se numără restrângerea dreptului la libera circulație, interzicerea adunărilor publice (implicit a protestelor), amânarea alegerilor electorale în anumite cazuri. Sistarea activitățîi economice în foarte multe sectoare poate conduce la sărăcie în cazul unor oameni și încărcarea sistemului ajutoarelor de stat.

Pandemia oferă un paravan celor care vor să forțeze regulile democrației și să le impună pe cele ale autocrației.

În state pecum Rusia, Turcia, Venezuela - dar și în Ro și nu numai - au fost impuse noi măsuri de cenzură - în ideea unei corecte informări a populației (sic!) - dar și de supraveghere și de imixtiuni în viața intimă și de familie (care exced, în unele situațîi, necesitatea pentru protejarea împotriva îmbolnăvirii). Postările considerate provocatoare sunt blocate (în Turcia au fost arestați mulți oameni care și-au exprimat opinia despre pandemie pe rețelele de socializare - aceasta înseamnă că libertatea de exprimare a început să fie pedepsită). În Venezuela, autoritățile îi arestează pe jurnaliștii și activiștii care critică pregătirile pe care statul le face pentru protejarea populației și care se ȋndoiesc de capacitatea sistemului sanitar că poate face față pandemiei. (latimes.com)

Concentrarea tuturor asupra propriei salvări poate conduce la prăbușirea unor instituții independente și apariția unor sisteme menite să ascundă eșecurile, nu să le expună. Consecințele unei guvernări autoritare poate conduce la un preț foarte mare pe care îl va avea de plătit întreaga lume. Modul în care statele autoritare (China, Rusia ca exemple) se laudă - și fac propagandă sistemelor lor autoritare sub care criza a fost învinsă repede și ținută sub control - îi poate aduce pe unii în situația de a crede că dictatura este cel mai bun regim politic dacă vrem să supraviețuim ca nații.

Extinderea controlului politic asupra mass-media este un pericol real: libertatea presei este amnințată. Jurnaliștii nu mai au acces la informații de interes public, nu au dreptul să publice anumite opinii ș.a.m.d.. S-a instituit și un control mai riguros al Internetului, al rețelelor sociale… Criticile împotriva politicienilor riscă să devină infracțiune - delict de opinie. Cei care răspȃndesc informații false despre acest coronavirus riscă închisoarea în state precum Rusia, China sau Ungaria. Pentru informații false e bine să existe sancțiuni, dar ca informație falsă nu trebuie să fie catalogată orice informație care nu coincide cu cea venită de la autorități în mod direct sau pe canalele de presă aservite unui regim politic sau altul. În unele state nici medicii nu au dreptul să ofere informații presei sau să se plângă public despre condițiile în care sunt obligați să muncească.

Sfârșitul acestei crize de sănătate publică va pune lumea în fața unei crize economice majore, și se vor găsi argumente pentru amânarea alegerilor electorale, în anumite state libertatea presei va fi considerată un lux care nu mai poate fi permis, politicile cu privire la imigrație vor fi modificate și cine știe câte și mai câte vor apărea, mai ales că multe televiziuni, stații radio, publicații independente vor lupta din greu pentru supraviețuire.

Pandemia reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea publică, dar măsurile de urgență care se iau pentru combaterea pericolului pot avea și un impact discriminatoriu, cu efecte nocive pe termen lung.

Ingrădirea drepturilor civile și politice in timpul și după pandemie ar trebui să urmeze anumite principii. Freedom House le numește pe următoarele:

1. Orice restricții de urgență ar trebui să fie comunicate în mod clar, să fie adoptate într-un mod transparent, bine fundamentate în lege, necesare pentru a îndeplini un scop legitim și proporționale cu amenințarea.

2. Restricțiile de urgență care afectează drepturile de bază, inclusiv libertățile de adunare, asociere sau proteste, ar trebui să aibă o durată limitată, sub rezerva supravegherii independente, impuse și extinse numai pe baza unor criterii transparente. Persoanele fizice ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita compensații pentru încălcarea inutilă sau disproporționată a unor drepturi în timpul crizei.

3. Programele de supraveghere, noi sau extinse, care folosesc tehnologii emergente sau colectează informații personale ale persoanelor, inclusiv cele obținute de la companii private, trebuie administrate într-un mod deschis și transparent, necesar științific pentru a limita răspândirea bolii, pe durată limitată, sub rezerva supravegherii independente și "firewalled" de la alte utilizări comerciale și guvernamentale, cum ar fi aplicarea legii și aplicarea politicilor de imigrare.
(tocmai ce am aflat la karmapolice recomandare pentru documentarul "Să ne recuperăm datele" - despre pandemie și datele personale)

4. O presă liberă este vitală în perioadele de urgență. Nu ar trebui să existe nicio cenzură de stat sau alte restricții nejustificate privind circulația liberă a informațiilor. Trebuie depuse toate eforturile pentru a oferi și menține accesul la internet și la alte platforme de comunicare. Sancțiunile penale pentru distribuirea informațiilor false nu trebuie sa fie disproporționate și predispuse la abuz și aplicare arbitrară. Guvernele ar trebui să contracareze orice falsuri prin furnizarea de informații clare, exacte și actualizate.

5. Fiecare măsură să fie luată pentru a proteja administrarea alegerilor libere și corecte, inclusiv prin ajustarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a procedurilor secției de votare, încurajarea votării anticipate și permiterea votului prin poștă sau a altor proceduri de vot la distanță, în cazul în care integritatea voturilor poate fi asigurată. Amânarea alegerilor ar trebui să fie doar o ultimă soluție și ar trebui să fie susținută prin lege și un consens larg între forțele politice și experții independenți.

Sursa:
https://freedomhouse.org/article/principles-protecting-civil-and-political-rights-fight-against-covid-19

Sursa foto: pixabay; autor: Yomare