Pagini

2021-05-25

Doi copii se certau

Doi copii se certau.
- Când e soarele mai aproape? Când e la răsărit sau când se află în creștetul bolții cerești?
- Când se ridică e mai aproape, spune unul.
- Nu – zice celălalt copil. Când abia răsare e cât roata unei căruțe, pe când la amiază e cât o tipsie. E mai mare când e mai aproape.
- Nu! Când abia se înalță e rece, și când ajunge deasupra capului nostru frige. E rece când se află departe.

Confucius nu a putut să-i lămurească!
**
Kong Qiu (Zhong Ni, Kong Fu Zi, Kong Zi sau Confucius) a fost supranumit de adepții lui și „sfânt”. A trăit între anii 551-479 i.e.n. și e considerat cel mai mare filosof al antichității chineze. Filosofiile sale erau legate de moralitatea personală și guvernamentală, de corectitudinea relațiilor sociale, de justiție.
Confucius s-a născut cu o înfățișare destul de ciudată: în creștetul capului avea o bulbucătură asemănătoare unei coline și așa numelui tatălui i s-a alăturat și numele Qin (= colină). A rămas orfan de mic. Era înalt, bine făcut, avea o putere neobișnuită, ca și tatăl său – putea doborî cu o lovitură de picior un tigru. Era priceput în mânuirea arcului și a carelor de război, dar nu se lăuda cu măiestria lui. Îi plăceau drumețiile. Într-o zi, se spune, l-a prins noaptea într-un loc numit Shong Mu (Mai presus de mama) și n-a înnoptat acolo din cauza denumirii; n-a vrut să bea apă dintr-o fântână numită Fântână hoților.
În templul strămoșesc al țării Qi, Kong Zi a avut prilejul să asculte muzica Shao și a fost cuprins de o asemenea vrajă încât trei luni mai târziu sunetele acelea încă îi mai stăruiau în urechi, că nici mâncare nu i-a trebuit în acel timp.
Shao e un gen muzical tradițional din sudul Chinei; e muzică lăsată moștenire de regele Yao, o muzică de o neasemuită frumusețe.
(din cartea Legende chinezești - de la facerea lumii la Confucius; traducători: Li Jiayu și Elvira Ivașcu, Ed. Univers, București, 1988)

4 comentarii:

  1. O mandala cu zi si noapte simultan! Foarte de efect!

    Iar Confucius are idei minunate. L-am inclus si la citate.
    Faza: "n-a vrut să bea apă dintr-o fântână numită Fântână hoților" e geniala. Vezi ce insemnau niste principii ale unui om in acele timpuri?

    Multumesc frumos, Diana draga! Mi-a placut reintalnirea cu acest 'sfant'. Pup si seara placuta! ❤️ 😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Recunosc ca nu m-am gandit la zi/noapte simultan, dar pot vedea astfel desenul. Am facut repede mandala deoarece nu mai am cartea in biblioteca - am constatat dorind sa fotografiez cartea. (ce-am scris am "descoperit" intr-o agenda veche)
      Exact asa m-am gandit si eu! 😊 Doar ca, in urma cu ani, am baut apa din Fantana hotilor (asa se numeste) din Noua (si-as minti sa spun ca n-as bea apa, indiferent cum s-ar numi fantana) 😊

      Cu placere. Si eu multumesc, Suzana draga! ❤️ Pupici! 😘 Seara frumoasa!

      Ștergere
  2. M-a impresionat mult ce-am citit! Mulţumesc, Diana!
    Chiar că erau tare sănătoase principiile.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere. Si eu iti multumesc, Potecuta!
      Ma intreb daca si altii, pe atunci, aveau un astfel de cod moral personal...

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.