Ziua complimentării în oglindă

Azi, 3 iulie, este Ziua complimentării în oglindă. E o zi în care ar trebui să ne așezăm - măcar un pic - în fața oglinzii și să ne acceptăm exact așa cum suntem, și să înțelegem (să ne spunem - măcar în gând) că suntem frumoși, inteligenți și puternici. Numai la gândul că mi-aș spune, privindu-mă în oglindă, că-s frumoasă și deșteaptă mă pufnește râsul. Nu e falsă modestie, e o realitate: „frumusețea stă în ochii privitorului”, iar pentru a fi deșteaptă... hm. E și pentru asta o vorbă: „ca să te cred inteligent spune-mi ce-ai făcut cu inteligența”.

E ziua în care să recunoaștem ce ne face excepționali, exterior și interior. Nu există om căruia să nu-i placă măcar ceva la el. Unghia de la degetul mic de la picior, dacă e, și faptul trebuie să confere siguranță de sine. Vi se pare că exagerez? Puțini oameni sunt considerați excepționali de majoritate.

Despre această zi scrie în calendarul de aici: http://calendar.city-star.org/ro că este zi internațională; căutând info pe internet constat că apare ca fiind națională (dar nu mi-am dat seama pentru cine). Nici nu contează, probabil, pentru că e o idee interesantă (părerea mea), așa că o „trec” la „zile internaționale”.

Cum se sărbătorește această zi?! Scriu câte ceva din ce-am aflat pe net: să ne observăm calitățile, să fim propriul partener de dans (în fața oglinzii), să ne facem complimente (și să le facem și celorlați complimente). Dacă nu obișnuiești, caută să îmbraci haine în culori tari, vesele (chiar și numai în casă). O chestiune de imaginație sărbătorirea.

Azi, în orice oglindă vă vedeți (fie că-s lentilele unor ochelari, geamul unui magazin, caroseria lucioasă a unui autovehicul etc., nu pierdeți ocazia și adresați-vă un compliment. Mai puțin în cazul oglinzilor retrovizoare, dacă sunteți la volan și mașina e în mers (ideea cu retrovizoarele nu-mi aparține).

Stima de sine este modul în care ne percepem personal. Toți suntem unici, valoroși și demni de respect (bănuiesc ce gândesc unii privind respectul pentru toți, dar aceasta e altă discuție, despre cum ajung unii să se comporte nedemn de respect).

În autoevaluarea personală trebuie avute în vedere mai multe „criterii”: moștenirea genetică (trăsături fizice și psihice), iubirea oferită și/sau primită, eventuala responsabilitate pentru viața cuiva, importanța în viața altora, integritatea morală, realizările s.a.m.d.. Accentul se mută de la un criteriu la altul în funcție de vârstă, în general, presupunând că prioritățile se schimbă pe măsură ce înaintăm în viață.

Stima de sine este un concept care apare și în scrierile lui David Hume (1711-1776); el a sugerat că fiecare om trebuie să se prețuiască, să gândească de bine despre el pentru că autoaprecierea funcționează ca o funcție motivațională.

William James (1842-1910), unul dintre fondatorii psihologiei științifice, a definit stima de sine ca fiind un rezultat al raportului dintre succesele unei persoane și pretențiile ei. Stima de sine, o nevoie fundamentală a oamenilor, nu poate fi cuprinsă într-o definiție seacă; psihologii încă analizează această nevoie umană.

În anii 1970 stima de sine a început să fie considerată un pilon important în performanța academică a studenților și fericirea generală a tinerilor.

Complimentele pe care oamenii ar trebui să și le facă în această zi a complimentării în oglindă nu se reduc la aspectul fizic; trebuie să apreciem părțile pozitive, ale noastre și ale celorlalți. În general, complimentele sunt pe placul tuturor, dar atunci când facem complimente trebuie să avem în vedere spațiul personal al celorlalți, să-l respectăm.

Privitul în oglindă nu-i obligatoriu, ca gest; gândurile de bine despre propria persoană sunt suficiente - e vorba despre vibrații pozitive.

La oglindă, de George Coșbuc

(primele două strofe)

Azi am să-ncrestez în grindă -

Jos din cui acum, oglindă!

Mama-i dusă-n sat! Cu dorul

Azi e singur puișorul,

Și-am închis ușa la tindă

Cu zăvorul.

Iată-mă! Tot eu cea veche!

Ochii? hai, ce mai pereche!

Și ce cap frumos răsare!

Nu-i al meu? Al meu e oare?

Dar al cui! Și la ureche

Uite-o floare.

postare programata