Advent fotografic, crengute de brad

Cald-cald afară! Vântul sufla foarte puternic, în rafale când calde când reci, ridicând, în oraș, covorul de frunze, spulberând, la înălțime, covorul de nea. Pe la ora două a.m. norii s-au scuturat serios de apă, dar nu mai mult de cinci minute; speram ca picăturile de apă să se transforme în... fulgi de apă, dar n-a fost să fie (deocamdată). Gata cu prognoza meteo! Sunt ocupata acum cu crenguțele de brad – tema pentru ziua a doua din Adventul fotografic ediția a II-a. Bine, sunt ocupată și cu Didi! Tocmai s-a cocoțat intre crenguțele de brad, privind spre zări... numai de ea știute. O las acolo; ce să-i fac?! În mintea ei de păpușă-spiriduș, își imaginează că supraveghează îngerașii. N-are, ea, habar că-i tocmai invers.

Poate că-și recuperează puterile de spiriduș?! În cazul acesta, mai bine nu mă cert cu ea.

Legenda spune ca spiridușilor le place să adune aur, pe care îl păstrează într-o oală, la capătul curcubeului. Dacă o fi așa sau ba sunt sigură ca nu voi afla. Nu de la Didi, cel puțin. Se mai spune ca omul care capturează un spiriduș ii poate cere acestuia sa ii îndeplinească trei dorințe dacă vrea să fie eliberat. Pe Didi nu am prins-o, am primit-o în dar anul trecut de Crăciun, ca păpușă, dar o eliberez, de-i musai, fără să-i cer să-mi indeplinească dorințe - eu ce-as mai face atunci?! Cine mi-o fi dat-o o fi știut ca, de fapt, e spiriduș? Spiridușii sunt duhuri binevoitoare – în cele mai multe cazuri, dar le arde de șotii.