Craciunul pentru mine. AF2/22

Simt că e Crăciun – dincolo de simbolistica religioasă - atunci când afară e zăpadă și fulgi albi, strălucitori și reci se cern peste Natură. Bine, ar fi frumos să fie așa în cele trei luni pe care Natura i le-a rezervat Iernii. A fost iarnă sâmbătă, în 23 decembrie.

Bomboanele de pom sunt un alt simbol specific Crăciunului – nu e ca și cum nu le-as extermina și în alt anotimp (dacă ar fi prin magazine, de cumpărat) sau în alte zile, dar pentru Crăciun le cumpăr și parca au gust mai bun în chiar ziua de Crăciun. Probabil ca Didi simte la fel. Altfel de ce s-ar fi așezat printre bomboane, ca și cum le-ar ține o cuvântare?! De laudă, presupun.

Am un fel de nostalgie după acel ambalaj cu hârtie albă franjurată și staniol pe deasupra, dar dacă gustul e bun ambalajul nu mai contează așa de mult doar ca... în mintea mea, dacă e tradiție sa rămână așa, tradiție: hârtie albă franjurata, staniol și bomboana de ciocolata. Când am zăpada și bomboane de pom sigur e Crăciun. Acum am doar bomboane. Azi a fost o minunata zi de primăvară în decembrie. Poate o veni și iarna.

Pana una, alta, înregistrez postarea cu tema zilei de 22 la Adventul fotografic ediția a II-a: ceva ce vouă va simbolizează Crăciunul.