Zaharul cel de toate zilele

În general, arterele blocate, atacurile de cord, diabetul, cancerul s.a. sunt riscuri pentru sănătate care sunt asociate cu stilul de viața și cu dieta de astăzi. Sunt numite de unii boli moderne. Hm. Cei care studiază mumiile egiptene poate ca n-ar fi de acord. Ei au publicat studii în care au documentat aceste boli la mai multe mumii cercetate. Unele papirusuri (ale medicilor antici) descoperite se refera la simptomele diabetului. De ce nu i-as crede pe acesti cercetatori? Pentru ca nu apar la televizor?

(v. nationalgeographi.com; smithsonianmag.com; huffost.com s.a.)

Creierul străvechi, instruit de selecția naturală de-a lungul a milioane de ani, când zahărul era o raritate importantă pentru supraviețuire, spune: Tort. Vreau tort. Mmm, tort. Dă-mi tort. Noul creier, educat de cărți și medici pe parcursul a doar câteva decenii, în care zahărul s-a găsit din belșug, spune: Nu, nu. Fără tort. Nu e voie. Te rog, nu mânca tort (Richard Dawkins)

Descoperind zisa lui Richard Dawkins, zaharul a ajuns și la Citate favorite, jocul gazduit de Suzana pe blogul Floare de colt.

Oamenii s-au bucurat de dulciuri aproape de la începutul aparitiei lor (a oamenilor). Glucoza, se știe, este combustibilul creierului - în exces dăunează, evident (ca toate excesele) dar de aici pana la a sugera ca (si) zaharul este ucigaș ar trebui să fie cale lunga.

Ori iubești zahărul, ori te înșeli (a zis habar n-am cine, dar nu-l contrazic)

Organismul uman se descurca dacă nu îl îndopăm cu zahăr, dar e nevoie de o dieta echilibrata și... de un om sănătos. Unii susțin ca jumătate din glucoza din organism (zaharul din sânge, altfel spus) e necesara pentru o buna funcționare a creierului.

Sincer, nu am încredere în nicio dietă care nu permite zahăr. (Bethany Frankel)

Zaharul este una dintre cele mai vechi marfuri din lume (o arata documentele) și, la un moment, dat a fost atât de scumpa încât era închisă în seif pentru zahăr. Se spune ca zaharul datează din anul 8000 i.Hr..

Orice prăjitură are zahăr. O prăjitură fără zahăr este un biscuit. (Gary Gulman)

Probabil ca, atunci când strămoșii din caverne ai omului au gustat fructele de pădure si/sau mierea au experimentat o energie deosebita.

Afinele, căpșunile și murele sunt adevărate super-alimente. În mod natural dulci și suculente, fructele de pădure au un conținut scăzut de zahăr și sunt bogate în nutrienți – sunt printre cele mai bune alimente pe care le puteți mânca. (Joel Fuhrman, în High on Sugar)

Zaharul pe care îl folosim în mod curent e un dizaharid numit sucroza; e alcătuit din doua molecule: una se numește glucoza (50%), cealaltă fructoza (50%) - cea din urma face rău în cantități mari. Glucoza e folosită de toate celulele din organism, fiind arsă pentru energie, și e vitala pentru organism – când nu primește din exterior, organismul e capabil sa sintetizeze glucoza prin procesul de glucogeneza. Fructoza poate fi metabolizata numai prin intermediul ficatului – acesta ar putea sa nu fie capabil sa o folosească pe toată pentru energie, dacă e prea multă, și ce nu-i trebuie transforma în grăsime (se poate întâmpla la fel și cu glucoza, dar probabilitatea e mai mica).

(v. aici: https://nutriblog.ro/943/peste-50-de-denumiri-diferite-pentru-zahar.html)

Extazul este un pahar plin cu ceai și o bucățică de zahăr în gură. (Aleksandr Sergheevici Pușkin)

Și în vechime, alimentația oamenilor era bogată în carbohidrați însă aceștia proveneau din fructe, legume, fasole și miere, în timp ce ai noștri provin din zahăr rafinat și făină fin prelucrată – zic unii. Dar asta nu i-a scăpat de boli de inima, vasculare, diabet, forme de cancer – dupa cum pare ca dovedesc cei care studiază mumiile.

Medicii din secolul al XVIII-lea prescriau pastile de zahăr pentru aproape orice: probleme cardiace, dureri de cap, durerile travaliului, nebunie, bătrânețe și orbire. Prin urmare, expresia franceză ca un farmacist fără zahăr însemna ca cineva este într-o situație total fără speranță. (Tom Reiss)

Zahărul e dulce, dar nu-l poți mânca în fiecare zi. (proverb armenesc)

Știu și eu, dacă poate sau nu fi mâncat în fiecare zi? Excesul dăunează, am mai scris. Hm. Unii au impresia ca au în dieta alimente fără zahăr... Doar iluzie, în foarte multe cazuri. Zaharul (de fapt, îndulcitorii) din alimentele procesate pe care le cumpăram, din sucuri s.a. are peste 50 de denumiri, intre care: sirop de porumb, sirop de agave, sirop de orez, sirop de malț, lactoza, fructoza, maltodextrina, caramel, zahăr brun, zahăr de cocos, dextran. Altfel spus: cine vrea să fie sigur ca mănâncă fără zahăr ar trebui sa cam știe toate denumirile. Cine vrea dulciuri cu procent egal de glucoza și fructoza (intre altele) ar trebui sa facă dulciurile în casa – ușor de zis, mai greu de făcut, în foarte multe cazuri.

Unii, în lupta lor obsesiva împotriva zaharului au ajuns sa spună ca suntem atât de dependenți de zahăr încât, de exemplu, când vedem un animal drăgălaș spunem ce dulce este. Cât de greșit este, în acest sens, următorul proverb persan:

Învăţătorul este zahăr brut, elevul devine zahăr rafinat.

Apoi, vorba lui Ralph Nader:

Dacă Dumnezeu nu ar fi vrut să mâncăm zahăr, nu ar fi inventat stomatologii.

Organismul unor oameni procesează mai bine glucoza și fructoza, al altora mai greu spre deloc. Dietele nu pot fi identice pentru toti oamenii.