Puterea de cumpărare. Romania dorita

Puterea de cumpărare a banilor reprezintă cantitatea mărfurilor și serviciilor ce pot fi cumpărate la un moment dat cu o uitate bancară sau cu o sumă fixă de semne bănești. Cu cât cantitatea de mărfuri și servicii ce se poate cumpăra cu o unitate bancară sau cu o sumă fixă de semne bănești e mai mare sau se află in creștere de la o perioadă la alta, cu atât se poate spune că avem de a face cu o creștere a puterii de cumpărare a banilor. Cu cât nivelul prețurilor și tarifelor e mai scăzut, cu atât puterea de cumpărare a banilor e mai mare, și invers. Creșterea sau descreșterea puterii de cumpărare a banilor indică situația economică a unei țări, constituind una din condițiile necesare pentru a se asigura dezvoltarea economică și ridicarea nivelului de trai al populației. Orice dezechilibru mai mic sau mai mare produs in procesul de producție și de circulație a mărfurilor, conduc implicit la unele perturbări grave în circulația bănească și, în final, la scăderea puterii de cumpărare a banilor, cu efecte negative asupra populației.

(din Dicționarul economiei de piață, de Gheorghe Gorincu, Editura Danubius, Brăila, 1999)

Altfel spus: puterea de cumpărare e cu atât mai mare cu cât există mai multe nevoi care pot fi acoperite cu o anumită sumă de bani. Exemplu: cetățeanul din țara X câștigă de trei ori mai mulți bani decât cetățeanul din țara Y și, cu toate acestea, își poate satisface mai puține nevoi decât cetățeanul din țara Y - înseamnă că cetățeanul din țara X are o putere de cumpărare mai mică.

Inflația e factorul care influențează capacitatea cetățenilor de a cumpăra bunuri și servicii. Când prețurile la bunuri și servicii cresc scade automat puterea de cumpărare a populației - creșterea salariilor nu ține pasul cu creșterea prețurilor. Concluzie: puterea de cumpărare scade atunci când crește inflația. In luna iulie, inflația în Ro a fost și 5,8% - enorm, dezastruos.

Revenind la... nici nu știu cum să numesc bazaconiile de pe platforma online romaniadorita.ro plătită de politicienii roșii (fără seceră și ciocan in simbolul electoral) social-democrați. Cum încep ei secțiunea numită Puterea de cumpărare, înainte de a cere opinii sau de-a impune opinii (pentru cei mai puțin atenți și când citesc un contract bancar)... citez:

Ce-ți dorești tu de la modul în care trebuie crescut nivelul de trai al romanilor.

Am recunoscut - nu o dată! - că am mari lacune în ceea ce privește gramatica:  sintaxa, așezarea virgulei și toate alea de prin gramatică, și tot îmi dau seama că e ceva aiuristic in fraza albăstrita mai sus. Bănuiam că cei care au scris textele pe platformă au mai multe cunoștințe în materie. Deci! Ce-și poate dori un om de la... modul în care...? Cum se înțelege o ființă umană cu un mod de creștere a orice? Dar, fie! Vreau ca cetățenii să nu mai fie cocoșați de taxe și impozite, amețiți in birocrație atunci când au afaceri mici, când sunt meșteșugari, mici agricultori/producători/procesatori de te miri ce etc. Prea multe și prea mari taxele, prea multe hârțoagele. Oamenii să fie lăsați să se descurce pe cont propriu - cei care vor, cei care pot. Evident, ceva reguli sunt necesare, dar ce e acum... Și apoi zic unele voci că unii nu au chef de muncă. Pe bune acum! E bine pentru cel care muncește 7 zile pe săptămână, 8-12 ore pe zi, să rămână pentru el (după ce-a îndestulat statul) câteva sute de lei (cât un ajutor social sau cât un salariu minim)? Nu-i mai bine să ia praful de pe tobă fără să se epuizeze?

Ce propun socialiștii pe platforma lor? In principal, se oferă să fie tătuci.

Zic ei, manipulând pe cei care se aventurează pe platformă: 

Vreau ca plafonarea prețurilor la energie și gaze să continue și în 2025 pentru ca facturile să nu explodeze.

Cât timp prețurile vor rămâne plafonate vor avea, în continuare, profituri gigant producătorii/distribuitorii de energie și gaze. Ghici cine sunt cei care dețin - direct sau prin interpuși - multe acțiuni în astfel de regii autonome?

Practic, în România, prețurile nu sunt excesiv de mari, comparativ cu alte state europene, dar sunt uriașe pentru puterea de cumpărare a banilor cetățenilor. In unele state s-a renunțat la plafonare in dorința de a se ajunge la o anumită stabilitate. Liberalizarea prețurilor e inerentă la un moment dat... 

Politrucii s-ar putea abține de la a-și mai hotărî salarii/indemnizații lunare o sumă din care și-ar permite (unii!) să cumpere o garsonieră in fiecare lună, într-un cartier ok, în orașul cu cele mai mari prețuri la locuințe. Mai sunt și alte variante... Dezvoltarea infrastructurii, de exemplu... Și altele, dar... de unde bani pentru ei, mai apoi? Ar putea renunța la dorința de a primi miliarde din banii publici pentru partidele din care fac parte... Ar putea renunța la căpușarea unor firme și la înființarea de fel și fel de agenții de stat în care se scurg alte miliarde... Vor? De ce ar vrea? Ar trebui să-și găsească de muncă.

Alta, tot de la ei:

Vreau ca plafonarea să fie extinsă la toate produsele românești, pentru a avea acces la produse bune și ieftine de calitate.

De ce să vrem vrăjeala asta? Vrem altceva: producătorul să-și stabilească prețul astfel încât să își acopere toate cheltuielile și să aibă un profit pentru care merită să se zabată (și ar mai avea, unii, nevoie de subvenții de la stat în cazuri excepționale). Așa, cu subvenții, suntem pe sistemul las' că merge și așa. Prețurile reale la producător ar obliga marile magazine să micșoreze adaosul comercial dacă vor să nu scumpească aceste produse = scade profitul giganților care vând la bucată (supermagazinelor, altfel spus).

In adaos sunt cuprinse cheltuieli cu salariile, utilitățile etc. Când plafonezi un adaos reușești să bagi in insolvență ceva producători, procesatori, așa cum reușești să închizi - indirect - multe firme prin impunerea unor taxe și impozite mari. Politicienii ăștia ne vor lăsa numai cu supermarketuri și mall-uri.

Și plafonarea prețului constituie dezechilibru în procesul de producție, de circulație a mărfurilor = scade puterea de cumpărare a banilor.

Nu vă lăsați păcăliți de vrăjeala cu plafonarea pe termen lung - la orice ar vrea ei să plafoneze. Ah! Stați! Când vor dori să plafoneze acele salarii gigant pentru șefimea din instituțiile de stat să nu vă împotriviți!

Vreau introducerea salariului minim European, pentru ca oamenii să aibă o perspectivă clară asupra creșterii salariilor

Salariul minim european... e obligatoriu de introdus, indiferent de ceea ce vor unii și alții. Directiva a fost adoptată în octombrie 2022; statele au la dispoziție doi ani să o transpună in dreptul național. Dar! Directiva nu prevede un nivel specific al salariului minim pe care statele membre trebuie să îl atingă. Fiecare după economia națională, altfel spus.

Vreau ca după recalcularea pensiilor, pensionarii din România să aibă un mecanism clar și predictibil prin care să crească pensiile în fiecare an, cel puțin cu rata inflației

Poate că unii își amintesc cum, la mai fiecare final de an apare câte un politruc care susține că la începutul anului viitor guvernul pixulescu va crește pensiile. Această creștere a pensiilor, e, de fapt, majorarea cu indicele de inflație din anul care se încheie. Și e scris in lege, așa că e obligatoriu (dar pot fi hotărâte și derogări atunci când bugetul național nu permite - cum s-a întâmplat cu fosta lege a învățământului, prin care se prevedea la educație 6% din produsul intern brut; au derogat an de an, de când se promulgase legea - acum mi se pare că s-a schimbat legea; n-am avut timp să verific).

Pentru indexarea cu indicele de inflație a se vedea art. 102 din legea pensiilor, 263/2010 actualizată.

Nu pensiile și salariile trebuie să crească, ci puterea de cumpărare! Degeaba crește pensia când automat cresc prețurile la mai toate cele. Ăștia se gândesc la un soi de inflație galopantă?

Nici care sunt capcanele, pe termen lung, a acestei recalculări nu am reușit să descopăr - doar puțin, și, încă, neconcludent.

Vreau mai multe locuri de muncă decente și bine plătite, pentru că aceasta este calea cea mai sigură pentru ca oamenii să aibă un nivel de trai ridicat.

Ce bălării le cer ăștia oamenilor să vrea! Dar, fie ca ei! Faza cu locurile de muncă s-a repetat în timpul tuturor guvernărilor ăstora cu platforma (și dacă ei n-au fost la guvernare zeci de ani nu știu cine a mai fost - sigur, își ziceau altfel în 1990). N-au rezolvat in 30 și ceva de ani și rezolvă in patru?! Nici Păcală nu-i crede! 

Cred că indivizii aceștia fac mișto de cetățeni... Cetățenii zic vrem! iar ei... ei zic e bine că aveți voință - cu alte cuvinte, desigur, cuvinte gen: am format o comisie care... Și: nu, nu vreți să știți cât va fi indemnizația pentru fiecare membru al comisiei.

Calea spre un nivel de trai (mai) ridicat ar trebui să aibă punct de pornire prima zi de școală, cel puțin. Infrastructură serioasă in domeniul învățământului, învățământ corelat cu nevoile de pe piața muncii.

Vreau să existe solidaritate față de categoriile vulnerabile – persoane cu handicap, pensionari cu venituri mici, angajați cu salariul minim, astfel încât să existe programe dedicate pentru acești oameni prin care să li se protejeze nivelul de trai.

Ce vrăjeală au în ei! Mai sus au zis de salariul minim european ca și cum ar fost uau! iar aici zic de salariul minim că-i nasol... Cine îi împiedică pe politruci să elaboreze programe sociale în interesul unor cetățeni? De fapt au, între altele, un program prin care oferă locuințe celor care au nevoie acută, dar... ghici cine pare că are prioritate? Ar putea avea o mulțime de programe dacă n-ar mai cheltui aiuristic cu anumite salarii (pentru șefii din instituțiile de stat), pentru pensii speciale, pentru sedii luxoase etc. Ar avea bani dacă ar fi redevențele serioase, dacă s-ar concentra să asigure ceva producție, nu să împrumute bani pentru diverse cheltuieli... Dacă și cu parcă...

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/frantisek_krejci-810589/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=4561704