2020-03-10

O nouă tehnologie s-a ivit

drona cu video camera pentru recunoastere faciala

Compania chineză Hanwang Technology Ltd. (cunoscută și sub denumirea în engleză: Hanvon) anunță că a dezvoltat prima tehnologie prin care se poate face recunoașterea facială chiar și pentru oamenii care poartă mască (de când cu covid-19 mai toți chinezii poartă mască, deci trebuia rezolvată problema).

Și, cum e foarte cunoscut faptul - la nivelul tuturor guvernelor de pe glob - China produce și utilizează unele dintre cele mai sofisticate sisteme de supraveghere din lume, și le vinde cu succes statelor conduse tot de dictatori - dar nu numai.

La început, supravegherea de înaltă tehnologie, în stil orwellian, a fost numai într-o provincie din nord, unde sunt concentrate minorități musulmane și obligate la “reeducare”. Apoi au extins supravegherea în mai toate provinciile.

De asemenea, au un sistem sofisticat de cenzură pe internet pentru ca nicio critică despre sistemul politic să nu “intre” și să nu “iasă”. Puncte de control electronice sunt în multe zone aglomerate și există aplicații pe telefonul mobil care-i atenționează pe răi platnicii de taxe și impozite făcându-i și “de rușine” în fața rudelor, prietenilor, colegilor, vecinilor etc. Oficialii colectează toate date posibile - prin toate metodele posibile - despre toți cetățeni. Datele pe care le colectează sunt folosite pentru a determina cine trebuie reținut pentru “reeducare”.

Sunt și state care mai “ridică vocea” din când în când, dar nu se face suficient împotriva acestor încălcări ale drepturilor omului.

De ce tolerează guvernele “progresiste” toate încălcările flagrante ale drepturilor omului? Pentru că cele mai multe sunt, practic, datoare vândute acestui stat, unele prin celebrul program de construire a infrastructurii rutiere și/sau feroviare. Prin acest program chinezii ajung să aibă acces la resursele naturale ale statelor în care lucrează, iar în contracte ar fi stipulate condiții care se referă la neamestecul beneficiarului în strategia de lucru a firmei furnizoare - inclusiv în chestiunea cu respectarea drepturilor muncitorilor care lucrează. Cei care, in Ro, au refuzat contractele cu chinezii aș zice că au ales corect. Aceeași condiție: tăcerea cu privire la abuzurile statului împotriva cetățenilor trebuie să o îndeplinească și cei care vor să-și deschidă fabrici acolo.

China își folosește puterea economică pentru a-și critica criticii și e susținută și de alte state unde conducătorii au aceeași viziune privind drepturile omului: nu sunt necesare.

Organizaţia americană pentru drepturile omului, Human Rights Watch (HRW), a publicat un raport dur cu privire la guvernul Partidului Comunist Chinez. În raportul său pe anul 2020, solicită comunităţii internaţionale să se opună “celei mai brutale şi mai omniprezente opresiuni pe care China a văzut-o în ultimele zeci de ani”.

Raportul celor de la HRW e teribil.

Raportul HRW (in engleză - in limba romȃnă nu l-am găsit integral)
un “rezumat” in limba romȃnă:

2020-03-09

Epidemia și reacțiile oamenilor

Frica face din om neom sau, poate, îl face doar să-și arate adevărata față…
Animalele exclud din turmă/haită, păsările din cuib, albinele din stup etc. indivizii slabi sau bolnavi. Unii oameni fac mai mult: își alungă semenii pe care-i bănuiesc că ar putea fi bolnavi.
Înțeleg frica de-a te îmbolnăvi de această gripă (și de orice altceva), dar cred că trebuie acționat și mecanismul gândirii.
Am tot citit pe “fluxurile de știri” titluri fel de fel despre oameni care nu-și primesc rudele în casă chiar dacă nu sunt venite din zone unde coronavirusul la modă face ravagii: un tânăr de numai știu pe unde, venit acasă din Italia, nu a fost primit de teamă că e infectat, cu toate că medicii l-au testat și l-au trimis acasă ca fiind sănătos.
În localitatea Câmpuri Surduc (HD), fata minoră a unor români întorși recent din Italia, dar nu dintr-o zonă cu “probleme”, n-a fost lăsată să intre în magazin de teamă să nu contamineze clienții; tot în Hunedoara, în satul Brănișca, un italian care vine regulat la proprietatea pe care o are acolo a fost la un pas de a fi linșat de săteni - ăștia au sunat la DSP să spună că nu-l mai vor în sat, deși italianul nu venea dintr-o zonă cu “probleme”. L-a salvat pe italian preotul din sat, care l-a primit la el în casă până s-au calmat spiritele.  Pe la începutul “crizei”, doi copii chinezi nu erau primiți în școală până nu aduceau de la medic adeverință prin care se atestă că nu sunt bolnavi - copiii nu fuseseră în China, dar fuseseră în Spania unde, la acel moment, abia se “descopereau” primele cazuri, și nu în orașul de unde veneau copiii. Am mai citit despre câteva cazuri de gen dar n-are rost să le mai înșir aici.
Mi-am pierdut timpul să scriu aceste rânduri pentru că dimineață, când o plimbam pe Miki, mă întâlnesc cu o vecină care, în loc de orice altceva, mă ia în primire: “Știi că băiatul lui X vine de Paști acasă?” X fiind vecină de palier cu aceasta și băiatul ei fiind în Italia, undeva în Sardinia. “Nu-i normal?” mă mir. “Să stea dracu’ acolo, că ne bagă pe toți în carantină!” Altfel, această femeie fiind foarte “lugu-lugu” cu X, al cărei băiat mereu vine cu daruri și pentru ea. Am încercat să-i explic că nu e cazul să se teamă dar n-am avut cu cine… Era atât de furioasă încât mă tem să nu facă vreun atac la cap dacă nu se calmează. Pe mine doar că nu m-a făcut tâmpită.

Nu e ca și cum nu m-aș fi așteptat să aibă unii astfel de reacții, dar dacă nebunia continuă mă tem că vor fi tot mai mulți care iau furcile și topoarele pentru a alunga din zona lor pe cei pe care-i bănuiesc că ar fi bolnavi. La altceva nu mă așteptam: la tăcerea celor care se află în carantină, a celor care s-au vindecat… Dintre toate miile de oameni în carantină și sutele de vindecați nu are unul vreun cont pe vreo rețea de socializare, vreun blog sau vlog? A mai apărut câte unul care a zis câteva cuvinte, au mai arătat la TV cum un “cosmonaut” lasă o sacoșă la poarta unora aflați în carantină (probabil alimente și altele necesare); am mai citit că unii ziariști au sunat pe câte unul aflat în carantină și au scris “tânărul ne-a zis că…” Am căutat un astfel de om în limbile română, engleză, italiană și franceză… N-am dat de vreunul (asta nu înseamnă că nu există, desigur). Voi ați dat de vreo “mărturie” directă a vreunuia dintre aceștia? 

Mini casă pentru mini păsări

Am văzut la Ella o căsuță in miniatură pentru păsări și am vrut să fac și eu. Am găsit o poză pe net - sunt sute, dar nu miniaturi - și am desenat un tipar (lăsând o “margine” de circa o jumătate de centimetru pentru a putea lipi căsuța). 
tipar si material pentru casuta de pasari in miniatura
După ce am decupat tiparul și m-am convins că părțile se vor lipi cum trebuie l-am copiat pe carton lucios.
Pentru că-mi părea prea “sărăcuță” am căutat in colecția de mărțișoare o pasăre a cărei mărime să se potrivească. Am găsit o vrabie, pe care am desfăcut-o de pe un cadru metalic unde e prins și un pelican. E atât de mică pasărea încât abia am reușit s-o desprind și să o montez pe “bățul” căsuței. De fotografiat nu mai zic! Abia se vede ce-i acolo.
casuta de pasari in miniatura asamblata din carton verde inchis si verede deschis si un ornament pasare sub intrare
I-am fixat o sârmuliță aurie pentru a o agăța…
miniatura casuta pasari asezata pe rogojina; se vede si batul de sprijin de la intrare
Am agățat căsuța între crengile unui trandafir japonez.
casuta pentru pasari agatata pe crenguta unui trandafir japonez in ghiveci
După ce am descărcat pozele mi-am dat seama că ar arată mai bine fixată din spate pe o crenguță, dar n-am mai avut cȃnd să fac poză nouă - m-am grăbit tare-tare să dau drumu’ la postare.
Acum, că m-am lăudat cu această “cutiuță” înaltă de 4 cm și lată de 3 cm care atârnă între crengile trandafirului japonez, vă las in pace… până mă apucă iar pofta de meșterit. ☺ Și s-ar putea să mă apuce! Rux ne-a invitat să ne jucăm in continuare și să alegem teme din cele care au fost propuse de-a lungul timpului pe Provocări verzi. Sau să propunem unele…

2020-03-08

Primul care a afirmat că femeia și bărbatul sunt egali

Femeia nu e inferioară bărbatului şi nici superioară lui, dar despre egalitate nici nu poate fi vorba.
(George Bernard Shaw)

Ziua Internațională a Femeii este celebrată în fiecare an în data de 8 martie. Inițial, a fost un punct central în mișcarea pentru drepturile femeilor. Azi a devenit mai mult o sărbătoare în unele state, iar in altele se ignoră total ziua.
Ziua Internațională a Femeii este despre drepturi și oportunități egale, despre solidaritate și echitate.
Din anul 1996, O.N.U. a ales diferite teme sub care să se desfășoare celebrarea zilei de 8 martie. Pentru anul 2020 aceasta este: “Eu sunt generația egalității: realizarea drepturilor femeii”.

Se tot spune că femeia trebuie să fie supusă bărbatului pentru că așa e lăsat de Creator, ca pedeapsă că l-a ascultat pe șarpe și  pentru că l-a îndemnat pe Adam să încalce porunca primită: de a nu mânca din pomul sădit în grădina Edenului.
Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Geneza 2:16 Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” (și a făcut femeia, din coasta lui Adam). Geneza 2:18 Omul şi nevasta lui erau amândoi goi şi nu le era ruşine. Cei doi erau egali în Grădina Edenului. Și-apoi și-a băgat șarpele coada păcălind-o pe Eva care, la rândul ei, i-a dat lui Adam să pape din fructul pomului sădit de Dumnezeu în grădină. Dumnezeu s-a supărat și i-a zis femeii: “Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.” (Geneza 3:16). Nici Adam n-a scăpat de mȃnia Domnului.
Timpul a trecut și Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul Lui, să spele păcatele oamenilor, deci și păcatul primordial.
Galateni 3:27-28: Toți care ați fost botezați pentru Hristos, v-ați îmbrăcat cu Hristos. Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una în Hristos Isus. Toți suntem oameni. Altfel spus, (măcar) toți cei botezați astfel sunt egali. Isus a spart toate barierele obtuzilor și și-a arătat stima pentru femei. Marta, sora Mariei, a șezut la picioarele Învățătorului, privilegiu ce se acorda numai bărbaților la acea vreme (Luca 10:39). După Înviere, El s-a arătat prima dată unei femei: Maria Magdalena (Marcu 16:9).
(din Biblia tradusă de Cornilescu in 1924)
Am scris rândurile de mai sus pentru cei care se bat cu pumnul în piept că sunt creștini, mulți merg la biserică și, încă (femei și bărbați), sunt convinși că femeia trebuie să se supună bărbatului și, din când în când, trebuie “educată” cu palma, pumnul sau picioarele.

În lucrarea “Frica în Occident”, a istoricului francez Jean Delumeau, ilustru reprezentant al Școlii de la Annales și al valului de specialiști în istoria mentalităților pe care Școala franceză l-a produs, autorul analizează fricile colective ale societăților din Europa Occidentală din perioada cuprinsă între secolele XIV-XVIII, încercând să răspundă la o simplă întrebare: cui îi e frică de ce? Concluzia este că totul se rezumă la frica de moarte, dar aceasta se exprimă nu doar prin frica față de catastrofele naturale, dintre care ciuma provoacă cele mai intense psihoze colective, dar și prin frica de așa-zișii reprezentanți ai lui Satan pe pământ: vrăjitorii, evreii, turcii și... femeia.
Sentimentele contradictorii - atracție și repulsie, venerare și ostilitate - față de femeie datează încă din antichitate. (historia.ro)
Să fie valabilă concluzia aceasta și în secolul XXI? Pare că da, doar că trebuie înlocuit “turcii” cu “musulmanii” și excluși “vrăjitorii”, la care unii apelează pentru a-și “rezolva” diverse probleme.

În ziua de 8 martie e sărbătorită femeia (la unii femeia în general, la unii femeia mamă). Ziua de 8 martie trece, și totul revine la “normal”. Femeile nu sunt, întotdeauna, plătite la fel ca bărbații deși prestează aceeași muncă, nu sunt real protejate împotriva abuzurilor de tot felul, nu ar trebui să între în biserică în anumite zile, nu au acces în unele mănăstiri, partidele politice au “aripa pentru femei”… Oare, de ce acceptă femeile “organizația de femei”? De ce vor bărbații asta? Explicații probabile există, dar toate contrazic ideea de egalitate. E ca și cum ar exista o politică pentru femei și una pentru bărbați, ca și cum nu s-ar putea ajunge la un consens dacă ar fi toți în aceeși grupare: bărbați, femei, tineri, vârstnici… Mai trebuie o aripă pentru seniori.

O reală egalitate de gen este greu de atins chiar și în statele considerate progresite, dar e bine să tindem spre. ☺

2020-03-05

Covid-19 și economia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că trebuie mărită producția de echipamente individuale de protecție, din cauza cererii foarte mari, și educarea populației în a le folosi - lipsa acestor echipamente și utilizarea necorespunzătoare punând în pericol viața oamenilor în lupta cu noul coronavirus și alte boli infecțioase.
“Fără lanțuri de aprovizionare sigure, riscul pentru lucrătorii medicali din întreaga lume este real. Industria și guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a stimula aprovizionarea, pentru a ușura restricțiile la export și de a lua măsuri penru a risipi speculațiile și risipa. Nu putem opri COVID-19 fără să protejăm mai întâi lucrătorii din domeniul sănătății”, a declarat directorul general al OMS, Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În baza calculelor făcute de cei de la OMS, se estimează că în fiecare lună sunt necesare 89 de milioane de măști medicale pentru protecția împotriva Covid-19. Pentru mănuși, această cifră se ridică la 76 de milioane, în timp ce cererea internațională de ochelari este de 1,6 milioane pe lună. Prețul acestora a crescut fabulos in ultimele luni. In ianuarie, in China, o farmacie a fost amendată cu 500 mii de dolari pentru că a mărit de șase ori prețul măștilor de protecție. In Romȃnia, oficilialii de la Consiliul Concurenței, la sfȃrșitul lunii februarie, erau in faza de cercetare a comportamentului companiilor care comercializează produse și echipamente de acest gen, in contextul majorării excesive a prețurilor acestora (de la 25 de lei cutia cu 50 de măști medicale pȃnă la 500 de lei). Ei vor să afle dacă aceste companii au ȋncălcat legea concurenței, mai ales că aceste măști sunt produse, preponderent, in China, de unde nu mai pot obține noi stocuri la acest moment, pentru a justifica, eventual, scumpirea.
Pentru a răspunde cererii globale în creștere, OMS estimează că industria în domeniu trebuie să-și crească producția cu 40%. Guvernele ar trebui să acorde stimulente pentru ca această industrie să crească producția. Ca o masură de protecție trebuie inclusă și reducerea restricțiilor exportului și distribuției echipamentelor de protecție personală și a altor materiale medicale.

Nu există nici o îndoială că piețele financiare arată acum un potențial perturbator semnificativ din cauza Covid-19, iar riscurile unei recesiuni sunt reale, dar pe termen scurt, afirmă specialiștii. Variațiile evaluărilor activelor subliniază incertitudinea semnificativă din jurul acestei epidemii, iar istoria ne avertizează să tragem o linie între vânzările de pe piața financiară și economia reală. Este dificil să vezi Covid-19 contribuind la dezechilibre financiare, dar stresul ar putea apărea din tensiunea fluxurilor de numerar (modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar), în special în întreprinderile mici și mijlocii. Efectul negativ va fi, în special, pe consum și investiții.
Scăderea consumului poate fi vazută de unii ca fiind un lucru bun, dar o ȋntrepridnere care-și restrȃnge activitatea sau e scoasă de pe piață concediază oameni și contribuie mai puțin sau deloc la bugetul național. Oamenii concediați ajung, cei mai mulți, in “grija”statului, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Statele care au investiții serioase, au redevențe serioase pentru diversele concesiuni etc. se pot descurca, statele precum Romȃnia mai puțin, nivelul de sărăcie crescȃnd.
Economia Chinei a suferit mult din cauza epidemiei, mai ales că ajutoarele externe au fost net mai mici decât în cazul epidemiei de Sars din 2002-2004, care n-a avut un impact așa de mare în afara granițelor Chinei. Și celelalte economii au de suferit, iar specialiștii afirmă că un ajutor financiar - în sensul scăderii fiscalitățîi - poate ajuta întreprinderile (mai ales pe cele mici și mijlocii). Și scăderea dobânzilor bancare este o soluție.
Din cauza globalizării, scăderile în industria producătoare de orice pot fi în lanț - de exemplu, China nu contează prea mult pe piața internațională a echipamentelor și pieselor auto dar poate afecta industria acelor țări care produc echipamente și bunuri finite cu aceste piese fabricate în China (valabil pentru relațiile economice între oricare state afectate de coronavirus) - pentru aceste produse, însă, pot fi găsiți alți producători. Piața electronicelor, însă, va fi mai mult afectată pentru că în China se produc cele mai mult (Apple, de exemplu, are producția în China).

România poate fi afectată economic prin bunurile intermediare exportate în Franța, Marea Britanie, Germania. Relația comercială a României cu China este mai ales pe import. Producția industrială poate fi afectată și mai mult la noi, în cazul acestor bunuri intermediare pe care le exportă România: piese, textile, grâne etc.. În industria manufacturieră, de exemplu, activitatea scade aproape constant și de anul trecut nu se mai fac angajări, dar în alte sectoare e nevoie de forță de muncă și aceasta este importată, în ultimii ani, din Asia.

Există și unele efecte… benefice: populația lumii a conștientizat că igiena este foarte importantă în ceea ce privește combaterea răspândirii bolilor infecțioase (nu știu cât îi ține năravul pe oameni și nu știu cum pot avea parte de igienă cei care, în Ro, nu au apă curentă și WC-ul în casă); la nivel mondial se pune acum accentul pe sistemul de sănătate din fiecare stat (și aici e mult de zis despre Ro mai ales); în China se modernizează liniile de prelucrare a alimentelor și a crescut controlul sanitar al acestora. În România nu se știe, cu certitudine, nici cauza poluării masive din unele orașe, unii cetățeni cumpără carne de la cei care le vând din portbagajul mașinii, și cumpără produse lactate vândute sub soare torid, pe borduri…

Resurse online:
Harvard Business Review:
OMS:
*
sursa foto: pixabay; autor foto: cdz

Prima ȋntȃlnire. Jocul cuvintelor(240)

De mult timp nu mai purtase costum. Se simțea stingher și ușor caraghios, plantat în fața clădirii teatrului, cu o rămurică de cireș tăiată din grădină, plină cu muguri ce stăteau să se deschidă pentru a elibera florile gingașe, rozalii. O aștepta pe ea, aceea care-i stăpânea gândurile de câteva luni, de când fusese angajată la institut, și pe care abia acum a avut curaj să o invite în oraș, cu inima bătându-i în piept ca un baros. Își imaginase că vor ieși undeva la dans, dar ea a preferat o piesă de teatru pentru prima întâlnire. Nu și-ar fi imaginat-o iubitoare de teatru - n-ar fi știut să spună de ce, dacă l-ar fi întrebat cineva. El sigur nu era genul “teatru”, dar gusta câte un spectacol, din când în când; și cum să refuzi așa o fată când e prima dată c-o inviți în oraș?
Își privi ceasul brățară. Stăpâna gândurilor lui întârziase mai mult de un sfert de oră - depășise limita “întârzierii acceptabile”, dar o aștepta în continuare, plimbându-se în pas mai rapid, ca un soldățel de gardă în fața teatrului. Începuse să-și spună bancuri: “bărbatul ideal își așteaptă iubita cinci ore pentru ca ea să fie gata în cinci minute” - și râdea singur, nepunând la suflet faptul că a fost păcălit și lăsat să aștepte ca un caraghios. Fata întindea coarda! Trecuse o jumătate de oră! De ce nu pleca? Se gândea că, poate, i s-a întâmplat ceva fetei. Ar trebui să o sune, dar cui să-i fi trecut prin cap un schimb de numere de telefon? Mâine, la serviciu, se va duce glonț la ea și-și va cere scuze că n-a putut veni la întâlnire și n-a avut un număr de telefon, s-o anunțe.
Îndrăgostiți îmbrățișați într-o noapte ploioasă
O rafală bruscă de vânt îl smulse din gândurile zăpăcite care-i bântuiau prin cap. Se răcorise brusc aerul și sus se adunau nori negri, de ploaie. Nu și-a terminat bine gândul “o ploaie mi-ar mai lipsi” că apa a și început să cadă din cer. Și vântul sufla tot mai tare, transformându-se-n furtună. Aerul avea miros de pământ ud și asta l-a mai înseninat; îi plăcea acest parfum al pământului saturat de apă. Să nu ajungă și el saturat de apă s-a refugiat sub o arcadă, înghesuindu-se între alți trecători… uniți în ploaie și în cȃnt de tunet. Și atunci o vede! Venea mergând poticnit prin perdeaua de apă, cu chipul numai zâmbet, cu rochia lipită de trup, făcând cu greu față rafalelor de vânt turbat. A fugit spre ea și i-a oferit haina lui, apoi crenguța de cireș. Cu o scurtă îmbrățișare ea l-a făcut să uite toate gândurile amare, și-au pornit spre treptele teatrului, piesa fiind deja începută. Fata l-a oprit râzând, arătând spre hainele ce le purtau amândoi și din care curgea apa. Au plecat prin ploaie, înlănțuiți. Nu s-au dus la dans, dar s-au distrat în ploaie; nu s-au dus la teatru, dar au fost încântați de jocul norilor, vântului, ploii.
₪₪₪
Exercițiu de imaginație: Jocul celor 12 cuvinte găzduit de Eddy pe blogul său, Cartim.
Cele 12 cuvinte: imbratisare, cires, inima, timp, furtuna, cant, dans, limita, miros, inceput, coarda, suflet.