"Ne e silă"... scrieri politice, Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Nu demult, in toate statele Europei stipularea dobanzii era marginita: creditorul care si-ar fi stipulat dobanda nelegiuita era obligat de a restitui dobanda primita si pe langa aceasta el era si supus unor penalitati. Dar de pe la finele secolului trecut, legile contra uzurei au fost combatute si s-a cerut inlaturarea lor, ca fiind neutile. Intru combaterea legilor contra uzurei s-a sustinut ca statul n-ar interveni a regula relatiile creditului, acestea avand a fi regulate numai de particulari, fara nici un fel de amestec; ca e liber capitalul si exploatarea lui nu poate fi supusa unei restrictii din partea legiuitorului; ca moneta, nefiind decat o marfa, precum pretul marfei aseminea si marimea dobanzii are a se determina prin legea economica de cerere si oferta; ca aceasta lege si concurenta vor contribui la regularea dobanzei in mod normal si priincios, iar dupa inlaturarea oricarei restrictii legale se lasa a se spera micsorarea dobanzei. […]

In urma legilor de la 1848 si 1855 regulandu-se cesiunea agrara, taranii dobandira dreptul de proprietate si libertatea fara insa ca legiuitorul sa se fi gandit la masurile tutelare in vederea starii lor, si la masurile necesare pentru ridicarea lor morala si intelectuala, spre a putea sustine lupta mai ales cu capitalistul. Avand defecte morale, dedat betiei sau indemnat la betie chiar de speculanti, fara experienta, fara instructie si lipsit de protectia proprietarului de care fusese dezrobit, taranul e chemat a deveni prada uneltirilor uzurare a speculantilor la cari el e nevoit a se adresa. Insusi ministrul de justitie Glaser a zis ca trebuie sa fim cuprinsi de spaima cand ne inchipuim care poate fi starea intelectuala a multor persoane cu cari-si pot face speculantii manipularile cele mai de necrezut. Galitia e superioara Bucovinei sub raport intelectual. Ce trebuie insa sa fie in Bucovina? Cu ocazia aniversarii de 100 de ani a anexarii Bucovinei s-au publicat scrieri de ocazie care vroiau a arata cum toate progresele posibile s-au realizat in acea provincie, cum tot e in cea mai buna regula. […] Lipsit taranul astfel de instructie, nu ne putem mira ca el nu e in stare a pricepe socotelile si manipularile speculantului.

Datoriile ce contracteaza taranul in Galitia si in Bucovina nu sunt pentru scopuri economice, ci in mare parte ele sunt datorii de lux, de consumptiune. Carciuma e locul de predilectie in care se contracteaza datoriile. Taranul e invitat de speculant la carciuma, i se arata lucruri pentru femeie sau pentru copii si i se spune ca, daca el nu are mijloace spre a le cumpara sau spre a ospata la nunta sau la botez pe vecini dupa obiceiul de la tara, i se vor da pe credit lucrurile si bautura. Astfel se suscita trebuinte pe care taranul nu le poate satisface din mijloacele ce are. Pentru aseminea trebuinte se contracteaza datorii, se stipuleaza dobanzi pe luna, pe saptamana, se rafuieste socoteala din timp in timp, se adaoga si se socotesc dobanzi la dobanzi, se stipuleaza clauza penala si apoi se prezinta creditorul si debitorul la notar spre a incheia un act sau a i se cere debitorului o polita. Actul ce constata datoria cuprinde o suma care reprezinta de mai multe ori suma primitiva datorita.

Forma ce o prefera speculantul pentru constatarea datoriei e polita; se cere debitorului o polita; acea forma e placuta speculantului pentru ca ea ascunde manipularile uzurare, apoi din cauza procedurei sumare si din cauza ca debitorul  in general nu e in stare a se infatisa la tribunalul departat comercial spre a face contestatiile.

Ani munceste taranul cu nevasta si copiii spre a scapa de creditor, insa adeseori in zadar.

*

Prin legea din 1864 satenii au fost emancipati de claca si de dijma; pe langa libertate li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei mici parti de pamant pentru aratura si finat pentru cari insa ei sint obligati a plati o anuitate de despagubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a recunoaste ca nu era destul a consacra libertatea si dreptul de proprietate pentru fostul clacas: in conditiile morale si intelectuale, in care se afla sateanul, in imprejurarile economice create ar fi trebuit a se lua masuri spre a-l instrui, spre a-l sustinea si a-l apara si mai ales a-i inlesni sumele de cari ar fi avut trebuinta pentru diferite cauze si la diferite ocaziuni. […]

Pentru locuitorul satean nu s-a facut insa nimic. Sateanul e lipsit de orice protectie si e lasat la prada, la bunul simt si bunul-plac a diferitelor categorii de functionari administrativi si judecatoresti si la discretiunea proprietarului, arendasului, a speculantului de la tara, la care e nevoit a se adresa in caz de trebuinta. Si trebuintele sunt multe. […]

In legea din 1868 se stipula ca pentru executarea unor obligatii private datornicul sa fie considerat ca un vinovat si executat manu militari. Si aceasta se petrece nu sub regimul Regulamentului Organic, ci sub regimul celei mai liberale Constitutii care garanteaza libertatile individuale si care recunoaste si sateanului dreptul pentru alegere de deputati, cari sa voteze, intre altele, legi ca legea  din 1868 […] si pentru justificare se invoca interesul producerii agricole, ca si cand aceasta ar fi reprezentata numai prin proprietari si arendasi. (1879)

**

Daca am fi intr-o tara, unde statistica sa nu fie tratata ca poezia, drept une nobile inutilite, ar fi o curioasa statistica de facut in statul roman astazi independent, adica statistica victimelor inegalitatii. […]

Cea dintii grije prin urmare a statului independent este ca, lasand d-o parte orice fraza, sa caute a aduce cat mai degraba imbunatatiri in administratie. Mai intai de toate este de neaparata trebuinta pentru acest scop ca agentii inferiori ai statului  sa nu mai fie recrutati de prin cafenelele oraselor in virtutea nici unui alt titlu decit ca au facut parte din canalia electorala sau ca a fost prigonit de “reactiune”.

Sunt oameni carora li s-a dat la discretie soarta si dreptatea populatiei cutarei sau cutarei localitati tocmai fiindca sub guvernul conservator au fost turburatori ai ordinii publice sau chiar fiindca au fost tiriti pe atunci la judecatorul de instructie pentru delicte de drept comun. De la astfel de oameni, cari sunt pacatuiti tocmai pentru netrebnicia lor, nu se poate astepta fireste sa inteleaga cuvintele datorie si morala.

Indreptarea care se cere insa nu o poate astepta un om cu judecata si cu experienta de la un guvern al carui partid, in puterea caruia se razima, este in cea mai mare parte a masei lui compusa tocmai din creaturile despre cari vorbim. (15 februarie 1880)

“Ne e sila”… (scrieri politice) – Mihai Eminescu, Ed Soroc, Bucuresti, 1991

(antologie alcatuita de Cornel Brahaș)