Happy Weekend! (32) Ninsoare de Iulie

proză umoristică - fragment

Se împlinise anul de când inginerul Anton se prezenta cu regularitate în fiecare lună la casieria primăriei, spre a încasa o sumă de bani – 30 mii lei – ce urma a i se plăti pentru lucrări efectuate, dar de fiecare dată casierul Arcadie Popițeanu îl tot amâna, spunându-i că plata lui nu are caracter urgent.

Exasperat, inginerul se informă […] cam ce anume l-ar putea îndupleca pe casier să îi dea banii. Dar nimeni nu îl cunoștea pe funcționar. A aflat doar că acest casier cunoscut ca neserviabil și de neînduplecat era de loc din Sinaia.

[…]

Era pe la mijlocul lui Iulie. În capitală era o căldură sufocantă, asfaltul se topea pe străzi.

[…] Inginerul s-a îmbrăcat cu paltonul îmblănit, căciula de iarnă, mănuși și fular și s-a prezentat la casierie. Același răspuns stereotip:

- Nu vă pot plăti banii; plata nu are caracter urgent… Avem de plătit salarii, furnizori… Dar de ce v-ați îmbrăcat așa? își dă frâu liber curiozității. Mergeți în excursie la Polul Nord?

- Nu – zice inginerul. Merg la Sinaia și bunicii mi-au spus că anul acesta va ninge în Iulie – și cred în ceea ce-mi spun bunicii: au zis că a mai nins.

- Nu! râde casierul. Și eu sunt din Sinaia, dar așa ceva n-am auzit! Niciodată n-a nins în Iulie!

- Cred în prognoza bunicilor și sunt dispus să fac pariu pe 5 mii lei! Primiți pariul?

- Desigur! Vă rog să treceți pe la mine când reveniți – să-mi spuneți dacă a nins.

După o lună, inginerul se prezintă la casierie:

- Cum a fost? se interesează casierul

- O vreme splendidă! Chiar prea cald! Cine m-a pus să mă încred în prognozele bunicilor? Am pierdut pariul! Mă voi executa de urgență din suma pe care o am de încasat de la primărie. E pentru mine o datorie de onoare.

- Da, spuse casierul. Pariurile sunt datorii de onoare… Imediat, imediat facem plățile…!

de Nicolae Dimitriu (ed. Albatros, 1979)

Ediția 32! La Elly (Blind Love)