Ziua de Marți

Se spune ca Marţi e bărbat, dar e zi pocită, zi rea, în care nu-i bine să începi nimic şi nici să pleci la drum. E ziua Sfântului Ilie şi postul se ţine pentru duşmani.

Spre deosebire de ziua de sâmbăta, dedicată morților (postexistenței), de miercurea, joia, vinerea, duminica și lunea, zile ale viilor (dedicate existenței), românii au rezervat ziua de marți celor care se vor naște (preexistenței). Marțea și sâmbăta, zile ale săptămânii dedicate Lumii de dincolo (preexistenței și postexistenței) au trei ceasuri rele, spre deosebire de zilele lumii de aici, care pot avea numai unul singur.

Sub influența mitului biblic, oamenii credeau că în ziua de marți s-ar fi urzit lumea și pământul (Moldova Centrală, Gorj, Hunedoara). Se consideră o zi rea (Muntenia, Oltenia, Moldova de Sud), fără noroc (Moldova Centrală), aducătoare de nenorociri în cele trei ceasuri rele (Oltenia, Muntenia, Moldova), nefastă pentru începerea unor activități importante (aratul, semănatul, construirea unei case sau a unei fântâni etc.). Din aceste motive, în ziua de marți erau interzise nunțile, logodnele și mersul în pețit.

Ziua este patronată de două ciudate reprezentări mitice feminine: Marțolea și Marțiseara. În calendarul popular apar numeroase zile de marți cu statut de sărbători: Mătcălăul* (sau Ortăcia - o sărbătoare a copiilor), Marțea Vaselor, Marțea Ciorilor, Marțea Dracului, Marțea Strâmbă, Marțea Trăsnetului, Paparuda, Marțea Testelor. După Paști și uneori, după Rusalii, urmau cicluri de trei sau șase zile de marți "oprite" pentru unele activități economice, dar favorabile pentru altele.

Prima săptămână din Postul Mare se numește și Săptămâna Curată. Despre Marțea Morților  se povestește că este ziua în care sufletele celor plecați se aciuează lângă pragul ușii, dacă Rusitorii cad într-o zi de marți. Înainte de a merge la câmp, femeile mătură cu mare grijă casa și aștern după ușă o pânză albă, pentru ca sufletul mortului să aibă unde se odihni. Apare în Calendar și ca Marțea Trăsnetului și face pereche cu marțea precedentă, a Tunetului. Se mai numeşte şi Marţea Vaselor, Marţea Încuiată, Marţea Sântoaderului, Marţea Ciorilor şi Marţea Furnicilor.

A treia mare zi a Lăsatului de Sec este ziua de marţi, a cărei concentrare de sacralitate este materializată în numeroase practici şi interdicţii. Este Marţea Vaselor, Marţea Încuiată, când se închide practic orice portiţă către zilele precedente: acum se spală, pe alocuri, vasele de dulce. Marţea Încuiată (în a doua săptămână de post) se ţine pentru a nu se muri de încuietură.

Începe răstimpul Cailor lui Sântoader, marţi la amiază, şi ţine şapte opt sau nouă zile, adică până miercuri sau chiar joi la amiază din săptămâna viitoare, când vin caii cei şchiopi, care nu s-au putut ţine după cei sănătoşi.

Marţea de Trăsnet sau Marţea de Piatră se ţine împotriva gadinelor, a trăsnetelor şi a grindinei. Cine lucrează în această zi poate fi trăsnit când va îmbrăca lucrul ori haina făcută sau spurcată în această zi, iar ogoarele săpate în Marţea de Trăsnete vor fi bătute de piatră. Este considerată o zi deosebit de periculoasă, fiind numită și Marțea Sântoaderului. Începând din această zi, timp de nouă zile, se țin Caii lui Sântoader, divinități malefice. Despre ele se spune că sunt jumătate oameni și jumătate cai (au copite și cozi de cal) și îi pedepsesc amarnic pe cei care nu țin această sărbătoare.

Fiind şi Marţea Ciorilor, se ţine ca să nu scoată ciorile porumbul; de aceea, e bine ca femeile să se scoale de dimineaţă, să ia furca în brâu şi să toarcă un fir cu ochii închişi, zicând: Înnod gura ciorilor, a garoilor şi a toate lighioanelor care scot porumbul. Apoi iau firul şi îl leagă, cu ochii închişi, de fiarele coşului. Îl lasă până se pune porumbul; atunci îl iau din coş şi îl pun la coarnele plugului; după ce se isprăveşte semănatul, firul se aruncă. Unele femei fac nişte turte mici, menite ciorilor, şi le duc la hotare.

Pentru a contracara pericolelele acestei zile, se prepară fiertură de urzici, despre care se spune că întărește organismul.

Marți sau ziua lui Marte. Sub aripa orotitoare a zeului războiului, a doua zi din săptămână este favorabilă abordarilor tranșante, acțiunii directe, perseverenței și a luptei deschise. Dar e și ziua impulsivității, crizelor de orgoliu, nerăbdării.

Despre persoanele născute într-o zi de marți se spune că sunt caracterizate de un entuziasm debordant, susținut de un bagaj generos de energie pozitivă.

Nota

*) Mătcălăul e o fiinţă parte omenească şi parte îngerească, un tânăr frumos şi nemuritor, care umblă prin lume, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi. Mătcălăul e frate mai mic cu Paştele. (Simion Florea Marian)

Informatii, pe larg, gasiti (si) pe urmatoarele siteuri: legendeleromanilor.ro; jurnalul.ro; pentrufamilie.ro; epochtimes-romania.com; decebaluirea.blogspot.ro; 

Vezi si:

O poveste a zilelor saptamanii

Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri, Sambata, Duminica.