Dronele în acțiune. Ne-am dat naibii sau ne-am dus naibii?

În curând poate cântăm “a-nceput de ieri să cadă, câte-o dronă, și n-a stat, ‘că e chiar proiect de stat” - deputații au dat liber pe cerul țării pentru avioanele fără pilot (dronele), aprobând modificarea codului aviației civile. Deputaţii au adoptat, miercuri, 11 iunie a.c., un proiect de lege care permite avioanelor fără pilot să opereze în spaţiul aerian naţional. Propunerea legislativă mai prevede înlocuirea sintagmei aeronave militare româneşti cu aeronave de stat.

Cârcoteli: de ce au urgentat asta tocmai acum? Americanii vor să-și treacă dronele și pe la noi?!

În 20 ianuarie a.c., printr-un ordin al ministrului transporturilor, dronele au primit interdicția de a zbura liber dacă au peste 1 kg. Pentru a le ridica, proprietarii au nevoie de certificat de înmatriculare și autorizație de zbor iar dacă au peste 150 de kg nu pot zbura decât în zone aprobate de autorități cu o lună și jumătate înainte. Majoritatea proprietarilor de drone din România sunt însă afectați de o altă prevedere din ordinul ministrului: aceea care spune că au nevoie de autorizare și dronele sub un kilogram care au montată pe ele aparatură de înregistrare.

*

Ca urmare a unei legi adoptate recent de Congresul american, spaţiul aerian care este astăzi rezervat avioanelor cu pilot va deveni disponibil, începând cu 2015, dronelor civile şi militare (UAV - unmanned aerial vehicle - avioane fără pilot) așa zice textul, dar…

Odată ce dronele vor avea acces la spaţiul aerian, disponibil astăzi avioanelor, se aşteaptă ca numărul acestora să crească exponenţial. Conform specialiştilor FAA, în 2020 peste 30.000 de drone vor survola teritoriul Statelor Unite.

Peste 25 de state americane se gândesc să interzică total utilizarea dronelor pe teritoriul lor.

Iniţial dronele au fost fabricate în exclusivitate de companiile din domeniul apărării, costul acestora ridicându-se la câteva milioane de dolari, dar astăzi există pe piaţă numeroase variante, inclusiv drone mici şi ieftine, ce pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului.

Ca urmare a costului redus al achiziţionării unei drone simple (sau al construirii ei), aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite tot mai mult şi în afara forţelor armate.

Ce poate face o dronă?! Cei de la Amazon vor să livreze produsele (nu mai grele de 2,5 kg) comandate de clienți, fără curier, dar încă mai caută soluții pentru ca vreo dronă să nu cadă în capul cuiva, așa cum s-a întâmplat cu un băarbat din statul american Virginia, cu ceva ani în urmă - folosită pentru a filma un eveniment sportiv la Motorsports Park, drona video care survola mulțimea a căzut la un moment dat, lovind bărbatul în plin și rănind alte patru persoane prezente - nu grav, pentru că au fost tratați la fața locului.

Deci cu drona poate fi livrată și o bombița micuță, nu doar cumpărăturile clienților.

Paparazzi vor bâzâi la propriu și nu va mai fi nevoie să se cațăre pe garduri sau acoperișuri pentru fotografii incendiare și șoc. Drona, se zice, bâzâie tare și o auzi înainte de a o vedea așa că poți lua măsuri să… ce?! Să alergi și să te ascunzi în propria-ți casă sau curte, de ochiul indiscret care te privește dinspre cer? Și nu toate dronele sunt zgomotoase.

Desigur, se vor auzi voci - parcă mereu aceleași: dacă n-ai nimic de ascuns nu te deranjează nici drona, așa cum nu te deranjează camerele video de cam peste tot, așa cum nu te deranjează să oferi CNP pretutindeni și oricărui neavenit cu un facturier, cum nu te deranjează că istoricul tău medical e stocat online, cum nu te deranjează să oferi, în copie, actele de identitate chioșcarilor ș.a.m.d. Nici nu mă mai întreb cum de-au ajuns unele state sub bocancii dictatorilor. Cunosc răspunsul: cetățenii n-au avut nimic de ascuns. Până unde poate fi invadată intimitatea persoanelor?

În California, agenţiile imobiliare au început să folosească dronele pentru a filma şi fotografia din aer proprietăţile de lux, materialele mult mai convingătoare permiţându-le să obţină un preţ mai bun pentru acestea.

Poliţiştii nu au cum să sancţioneze operatorii dronelor de mici dimensiuni dacă acestea zboară sub plafonul de 120 de metri, unde regulile FAA (agenţia federală ce reglementează spaţiul aerian) nu se aplică.

Sea Shepherd, o organizaţie ecologistă ce militează împotriva vânătorii de balene, foloseşte drone pentru a identifica vasele japoneze ce capturează şi ucid cetaceele.

Colegiul Thomas Moore din Belgia folosește drone prevăzute cu camere de supraveghere și coordonate prin telecomandă pentru a-i depista pe elevii care nu sunt corecți în timpul examenelor.

Conform publicației Mirror, dronele DJI Phantom sunt echipate cu camere GoPro (camere video sport, de acțiune) și circulă pe deasupra elevilor în clase, în timpul testărilor. Se urmărește / speră ca această tehnologie - după ce vor fi rezolvate unele chestiuni tehnice (zgomot, curenții de aer produși în clasă, timpul scurt de zbor) - să fie adoptată în liceele din lume.

Dronele pot avea zeci de kilograme, câteva kilograme sau numai câteva grame, cum sunt dronele de dimensiunea păsării colibri și cea cât o albinuță.

Dronele pot fi echipate cu GPS, camere video, microfoane, senzori de caldură, infraroșii și ce mai vrea cel care o manipulează, în funcție de necesități. Mai tineți minte expresia “Vreau să fiu o muscă pe peretele…” pentru a asculta și vedea ce face, cu cine face cine știe cine? Ei bine, acum putem fi muște pe un perete dacă avem și bani - cele mici și foarte mici sunt, evident, foarte scumpe și greu de obținut dacă nu reprezentăm vreun grup de infractori sau de guvernanți (sper că nu-s sinonime). Altfel suntem doar muște în plasa păianjenului.

Pe scurt: cu o dronă civilă poți fotografia, filma, asculta, urmări, supraveghea, livra produse… Depinde de imaginația și interesul posesorilor de drone.

Dronele personale - dronele de mici dimensiuni - sunt folosite în Marea Britanie. Roboții aerieni măsoară aproximativ o jumătate de metru între fiecare două elice opuse ale celor patru rotoare cu care sunt dotați și utilizează tehnologia vehiculelor zburatoare nepilotate, creată inițial pentru misiunile militare de recunoaștere. Dispozitivul este alimentat cu baterii și echipat cu camere de supraveghere de tip CCTV precum și cu obiective cu detecție termică. Dronele sunt astfel proiectate încât să survoleze silențios spațiul aerian și să transmită în timp real imagini politiștilor de la sol. Desigur, aparatele pot fi staționate pe diferite suprafețe suspendate, prestându-și sarcinile cu aceeași eficiență. Prețul dronelor folosite de autoritățile britanice se ridică la aproximativ 45.000 de euro bucata.

În Marea Britanie sunt considerate drone doar cele sub 20 de kilograme dar nici acestea nu au voie să zboare peste tot iar pentru a lua imagini e nevoie de înca un permis, destul de dificil de obținut de civili.

FBI şi organizaţiile de poliţie din Statele Unite folosesc dronele. În iunie 2011 a fost înregistrată o premieră: prima arestare asistată de o dronă Predator. Dronele Predator nu pot fi văzute sau auzite.

În Statele Unite dronele de mari dimensiuni au nevoie de aprobare pentru fiecare utilizare, nu pot fi folosite în orașe și pot fi folosite doar in anumite scopuri (prevenirea și oprirea dezastrelor, operațiuni polițienești sau militare).

În Canada, tot ce zboară și are peste 35 de kilograme e considerat aeronavă și are nevoie de autorizații speciale, aproape la fel de complicate precum cele pentru un avion. Dronele cu masa mai mică de 35 de kilograme au nevoie de mai puține autorizații, dar dacă au montată pe ele și o cameră, intră tot în categoria aeronave.

În Uniunea Europeană există deja planuri pentru folosirea dronelor în scopul monitorizării modului de utilizare a subvenţiilor de către agricultori. În 2011, Uniunea Europeană a plătit 44 de miliarde euro ca subvenţii agricole, iar conform legilor comunitare trebuie inspectate anual cel puţin 5% din suprafeţele cultivate cu ajutorul acestor fonduri.

Un fel de concluzie. Răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate, dar dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar putea avea şi consecinţe pozitive, însă abuzurile sunt greu de împiedicat.

Fapt divers

Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor. Ca urmare a dezvoltării sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în bazele militare de pe teritoriul SUA - mult mai ieftin si mai rapid decât cu sateliții.

În anul 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W. Bush în toţi cei 8 ani de mandat.

Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).

La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja paznici robotizaţi capabili de decizii autonome. Turetele Super aEgis 2 pot detecta un om de la 2,2 kilometri distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.

Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare.

Camere de tip CCTV, care pot prezice dacă o infracțiune urmează să se producă, sunt montate pe străzile din Marea Britanie. Dispozitivele îi pot alerta pe operatorii lor cu privire la comportamente suspecte, precum mișcările haotice sau încetinirea nejustificată (?!?) a ritmului de mers. Orice individ reperat va fi apoi verificat de un ofițer de poliție, căruia va trebui să-i explice comportamentul ciudat.

Astfel de sisteme pot da naștere la prea multe abuzuri dar mai ales la erori.

Zvonuri.

ECHELON - nume de cod pentru un sistem inteligent de sateliți pentru spionaj; nume dat în cultura populară și în media globală unui sistem capabil să colecteze și să analizeze operații și comportamente, să controleze, să intercepteze și să monitorizeze comunicații militare, diplomatice și civile. Se zice că sistemul a luat naștere prin semnarea unei înțelegeri de securitate între Australia, Noua Zeelandă, S.U.A., Canada și Marea Britanie în timpul Războiului Rece (1971) pentru a monitoriza comunicațiile militare și diplomatice rusești. Teoretic, războiul rece s-a terminat și sistemul există.

Note.

Camere de supraveghere tip CCTV - Closed Circuit TeleVision, televiziune cu circuit închis, altfel spus - sistem care funcționează în buclă închisă = beneficiarul sistemului nu este publicul larg ci numai cei care au drept de acces și sunt conectați în sistemul închis sau… cei care pot accesa ilegal un astfel de sistem.

GPS - Global Positioning System (sistem de poziționare globală) - sistem global de navigație prin satelit și unde radio. Principalul sistem de poziționare prin satelit de tip GPS este sistemul militar american numit Navigational Satellite Timing and Ranging (NAVSTAR). Acest sistem, inițiat și realizat de către Ministerul Apărării al Statelor Unite ale Americii (DOD), poate calcula poziția exactă = coordonatele geografice exacte ale unui obiect pe suprafața Pământului, cu condiția ca acesta să fie echipat cu dispozitivul necesar - un receptor GPS (acest receptor poate fi și asupra unei persoane aflată într-un loc anume). Sistemul NAVSTAR dispune de peste 20 de sateliți, care se află la o înălțime de 20.183 km de suprafața Pământului.

Sisteme de tip GPS sunt în curs de realizare și în alte părți ale lumii: în U.E. (sistemul GALILEO cu punere în funcțiune în anul 2012), Rusia (sistemul GLONASS - 2010), China (sistemul BEIDOU - 2015, Compass- 2011), Japonia, India ș.a.