Despre râs

Textul de mai jos zace de ceva timp, dar azi, citind Din Culori (in febr 2021 pag nu mai exista) m-am hotarat sa-i dau drumu’ si lui – textului. Subscriu la ce-am citit pe Din Culori: as vrea sa râd cat mai des, si sa râd in hohote! Cred ca e timpul sa trag iar o răţuşcă dupa mine in timp ce ma plimb prin centrul orasului, se merg pe dunga alba sau sa vorbesc cu statuile (astea-s alte povesti, vechi).
Nu, ce e scris aici nu e de râs, iar daca e... n-a fost cu intentie. ;)

*

:)) Orice as fi gresit... 

Intre altele, scrie pe descopera.ro, pe undeva, ca Aristotel era de parere ca râsul e dat numai omului, ca e una dintre insusirile care il deosebesc de animale. Un copil, zicea el (dar nu-mi dau seama unde au citit asta cei care afirma), nu are cu adevarat suflet decat incepand cu clipa in care râde pentru prima data – fapt despre care Aristotel credea ca se intampla cam in a 40-a zi de viata. Azi l-ar contrazice multi, si nu doar pe aceasta tema.

Râsul n-ar mai fi chiar doar o insusire omeneasca pentru ca cercetatorii americani Julia Taylor si Lawrence Mazlack de la University of Cincinnati din Ohio, au inventat un computer dotat cu simtul umorului. Potrivit lor, acest software va fi in viitor aplicat robotilor, permitandu-le acestora sa inteleaga fraze ironice si bancuri si sa râda in hohote. Cum ar veni, in filosofia lui Aristotel, computerul ar avea suflet din momentul in care va râde prima data.

Va fi posibil ca un computer sa râda datorita unei baze de date dezvoltate in interiorul software-ului respectiv, care printr-un sofisticat mecanism permite computerului sa recunoasca jocuri de cuvinte si sa distinga frazele obisnuite de cele ironice. In acest mod, acesti roboti vor avea mai mult suflet ca unii oameni care nu stiu sa râda si decat cei care – mai multi! – n-au simtul umorului si nu stiu sa distinga frazele obisnuite de cele ironice.

Un profesor japonez a inventat o masina de masurat râsul si o noua unitate de masura, "ah", pentru a stabili daca veselia unei persoane este sincera, cinica sau ironica, informeaza AFP. Am descoperit ca râsul copiilor este mai spontan, cu zece "ah"-uri pe secunda, de doua ori mai intens decat cel al adutilor, a explicat el. 

Cercetatorul a luat in calcul o marja in cazul adultilor, care isi pierd spontaneitatea pentru ca se intreaba daca este potrivit sa râda, in functie de situatie – poate acesta era motivul pentru care nobilii de altadata considerau ca este sub nivelul lor sa râda in hohote, precum ţăranii. 

Profesorul distinge patru etape posibile intr-un râs: detenta, iesirea din norma, râsul din toata inima si, in cele din urma, cateodata, hohotele de râs.

Dopamina, unul dintre cei mai importanti neurotransmitatori, este responsabila pentru capacitatea creierului de a depista diferitele etape ale unei informatii amuzante si tot ea este cea care ne produce senzatia de bine pe care o avem in timpul râsului. Studii recente demonstreaza faptul ca râsul produce o serie de reactii pozitive in corp, reactii capabile sa duca la insanatosirea unor boli cronice. Intr-o atare stare de lucruri, poate ca vechiul proverb râsul este cel mai bun medicament, are totusi un sambure de adevar.

Beneficiile râsului

In 2006, un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea Maryland, SUA, arata ca râsul provoaca dilatarea endoteliului vascular (peretele intern al vaselor de sânge) si mareste fluxul sangvin. Alte cercetari au aratat ca râsul stimuleaza activitatea sistemului imunitar, scade tensiunea arteriala, reduce nivelul unor hormoni de stres (precum cortizolul si epinefrina), micsorează nivelul de colesterol in sânge, scazand astfel riscul aparitiei bolilor cardiovasculare si a diabetului.

Cele mai recente stiri in acest domeniu vin de la Universitatea New South Wales, Australia: intr-un studiu publicat in anul 2011 se sustine ca râsul e un leac eficient in ameliorarea simptomelor dementei. (http://www.descopera.ro/stiinta/8835085-rasul-bate-boala)

S-a demonstrat ca sa râzi din toata inima are efecte fiziologice similare cu cele ale exercitiului fizic: creste productia de beta-endorfine (un grup de substante produse de celulele sistemului nervos) si reduce riscul de infarct cardiac si de depresie. Exista posibilitatea ca beneficiile sa se extinda si asupra sistemului imunitar, râsul putand antrena modificari la nivelul imunoglobulinelor IgA (anticorpii ce se gasesc in lacrimi, saliva, secretii si joaca un rol important in lupta impotriva bacteriilor din mucoase).

Sa te uiti la un desen animat sau la benzi desenate activeaza aceeasi arie cerebrala stimulata si in cazul consumului de cocaina. Teoria a fost sustinuta intr-un studiu comentat in revista Neuron de o echipa de cercetatori de la Universitatea Stanford, California.

Pe scurt: cine interzice râsul interzice, oarecum, sanatatea.

Chris Robert, profesor asistent la Universitatea din Missouri spune ca umorul, in special cel care este asociat cu locul de munca, are un impact pozitiv asupra serviciului. Glumele ocazionale printre colegi sporesc creativitatea si performanta, scrie siteul Sciencedaily.com.

Abilitatea de a aprecia glumele, abilitatea de a te amuza si de a-i face si pe altii sa râda are efecte psihologice asupra persoanei si dezvolta legaturile acesteia cu altele, spune Chris Robert.

Desi s-a crezut multa vreme ca râsul e propriu doar omului, cercetari recente au aratat ca si la animale precum primatele antropoide si câini exista sunete specifice care corespund unor situatii agreabile, unor momente de bucurie, de relaxare si care reprezinta, de fapt, râsul acestor animale. Chiar si sobolanii, s-a descoperit, emit, atunci cand se joaca si cand sunt gâdilaţi, un tip special de sunete - e drept, inaudibile pentru om, deoarece se afla in gama ultrasunetelor - care ar reprezenta râsul şobolănesc.

Simtul umorului este si o metoda prin care putem afla adevaratul caracter al unei persoane, râsul fiind mecanismul cheie. Din acest motiv este probabil sa va inconjurati de persoane care va fac sa râdeti.

(mai mult aici: http://www.descopera.ro/dnews/10541538-cum-poti-dezvalui-caracterul-adevarat-al-unei-persoane-cercetatorii-ne-dau-raspunsul)

E bine sa ne amuzam, e bine sa fim inconjurati de oameni cu simtul umorului, e bine sa avem simtul umorului si sa râdem in hohote cand avem ocazia. Cei care se iau prea in serios sunt, adesea, cam plictisitori dar cand intra in aria de interes a unuia cu simtul umorului pot deveni surse de amuzament.

Surse:

http://www.descopera.ro/dnews/3668713-de-ce-radem-la-lucrurile-amuzante

http://www.descopera.ro/dnews/2415657-masina-de-masurat-rasul-inventata-de-un-cercetator-japonez

http://www.descopera.ro/cultura/4217056-stiinta-de-a-rade

http://www.descopera.ro/dnews/932634-si-computerele-rad
http://www.descopera.ro/dnews/1021276-umorul-la-serviciu-o-activitate-recomandata