Jurământ de primar

Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei / oraşului / municipiului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. (jurământul poate fi rostit şi fără formula religioasă).

Aşa sună jurământul pe care trebuie să-l rostească, solemn, conducătorii urbei când sunt unşi cu toate alifiile numiţi în funcţie. Emoţionant! Mai ales când rosteşte jurământul în puşcărie, cercetat şi ascuns în urma unui flagrant de luare de mită – primarul, duminică ales, din Baia Mare. În puşcărie! Şedinţa de consiliu pentru depunerea jurământului în puşcărie?!

Primari cu pete au ales şi cei din Braşov, Râmnicu Vâlcea, Craiova şi altele, din câte am auzit. Nu ştiu despre alţii, dar despre cel care e la al patrulea mandat în Braşov ştiu ce s-a scris prin ziarele locale şi centrale (şi ce s-a bârfit – de n-or fi sinonime) încă de pe vremea când era viceprimar (2000-2004): unele “încurcături” cu terenuri, hoteluri, autorizaţii de construire hipermarket – desigur, arhitectul ar trebui tras la răspundere pentru că primarul semnează… ca primarul (şi e firesc să nu poată citi chiar tot ce ajunge la semnat), dar când nici arhitectul “nu e tras pe dreapta”...?

La fel, este, bănuiesc, şi în cazul celorlalţi cercetaţi penal sub control judiciar sau nu.

Primarul braşovean a primit voturile a circa 52 % dintre cei circa 37 % care s-au prezentat la vot în municiupiu – desigur, o majoritate covârşitoare dintr-o minoritate la fel de covârşitoare. Mentalitatea care l-a făcut primar din nou?! Simplă! “A furat, dar a făcut şi ceva pentru Braşov”. Unii speră că va începe demersurile pentru construirea aeroportului! Să leşini de râs! N-a avut timp trei mandate, şi-o să se ocupe acum…

Morala pe care o deduc? “Dacă încalci legea poţi… ajunge primar”. Să înţeleg că toţi cei care l-au votat, iar din nou, primar pe acest tip sunt între cei care susţin corupţia împotriva căreia zic - unii chiar vocal - că luptă? E aceasta vreo formă de verticalitate şi eu n-am băut suficient lapte acru şi nu m-am prins? E vreo formă de loialitate?! Or fi toţi cercetaţii ăştia vreun Robin Hood şi unii nu ne dăm seama? Nu afirm, doar mă întreb şi întreb!

Sunt mulţi cei care spun: "dom’le, până la hotărârea definitivă a instanţei omu’ e presupus nevinovat". Categoric. Uneori, ca şi in cazul mafioţilor: toţi ştiu că-s vinovaţi, dar… Conform legii – şi “corectitudinii politice” – până nu zice judecătorul “vinovat”, cercetatul e presupus nevinovat şi punct.

Başca! Ieri, senatorii au decis: primarii care ajung să fie condamnaţi cu suspendare nu-şi pierd mandatul! Hm! O fi… pedeapsă la locul de muncă?! Nu, pentru că sunt plătiţi... să nu mai facă! Preşedintele ţării trimisese legea privind statutul aleşilor locali înapoi la Senat, să o revizuiască în sensul că nu e cazul ca un condamnat definitiv, chiar cu suspendare, să rămâna primar! Senatorii au zis ca e bine aşa cum e, că doar… nu au fost condamnaţi pentru fapte în legătura cu serviciul (nu aceasta e motivarea senatorilor, evident!). Ha :( ha :( ha :( – ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns!