Clasificarea câinilor fantomatici
Folclorista Khaterine Mary Briggs (08.11.1898 – 15.10.1980) a impartit cainii fantomatici in caini demon, fantome ale fiintelor umane si fantome ale cainilor insisi.
Folcloristul Theo Brown (1914-1993) a impartit aceste fenomene “caini negri” in trei tipuri distincte: 1). Un caine demon care isi schimba forma; 2). un caine negru de marimea unui vitel, cu blana lăţoasă; 3). Un caine care aparea in timpul unor sarbatori antice din anumite zone ale ţării.
Cainii negri nu sunt numai rauvoitori, ci si binevoitori, ajutand oamenii in anumite cazuri sau ferindu-i de vreo nenorocire, avertizandu-i sau ghidandu-i sa iasa din zone cu ceata foarte deasa. Dar la fel de bine pot fi, pur si simplu, fara a “interveni”.
Daca sunt lasati in pace cainii negri nu sunt interesati de oameni, dar daca cineva incearca sa le faca rău consecintele sunt cumplite; pot provoca rani grave, fatale. Atacurile sunt rare; un caine negru mai degraba terorizeaza oamenii prin misterul pe care il reprezinta, decat sa le faca rau.
Se spune ca sunt foarte loiali celor care le spun pe nume sau ii invoca si sunt foarte vigilenti in ceea ce-i priveste pe acestia.
Cainii negri prevestesc moartea sau nenorocirea, dar au fost semnalate si cazuri in care au fost calauze pentru opamenii rataciti in locuri necunoscute si i-au condus la destinatie in siguranta. Sunt asociati si cu focul – apar inconjurati de flacari. Pe oriunde trec locul este parjolit, sau se vad urme arse de gheare, pe lemn sau metal, dar nu rmele labelor.
In functie de zona, de cultura, cainii negri sunt asociati unui loc anume, un fel de “hotare”, fie autostrazi, strazi, poteci vechi, alei, coridoare, poduri, intersectii, noduri de cale ferata, pe raza unui singur ţinut / oras etc., fapt care se reflecta, in unele cazuri, in denumirea strazii, a locului respectiv, dar nu toate locurile care au in denumire “caine negru” au traditie in a fi bantuite.
Se spune ca ei exista in aceste locuri pentru a proteja comori sau locuri sacre (cimitire, intrarea in “lumea mortilor”). Tot in functie de cultura respectiva pot avea un rol legat de viata de apoi sau de supranatural. Un caine negru poate ajuta unii oameni sa treaca mai usor in lumea mortilor sau poate aparea celor dragi pentru a-i informa despre “marea trecere”.
Cel mai adesea sunt considerati “purtatorii mortii”, pentru ca vestesc o moarte posibila. Un caine negru urland inseamna moarte apropiata sau chiar provoaca moartea.
Rar, sunt insotiti de siluete ce poarta vesminte de culoare neagra, considerate adevarate “unelte ale răului”.
Uneori sunt zarite fantomele unor vanatori insotiti de cainii lor de vanatoare, spectre care fac rău. La fel ca si cainii negri, aceste vanatori salbatice sunt puse in legatura cu anumite zone geografice (unii cercetatori afirma ca spectrele apar de-a lungul anumitor meridiane) si in anumite perioade din an.
Descrierea câinilor negri
In ciuda denumirii, aceste creaturi nu sunt mereu negre, pentru ca au existat rapoarte despre aparitia unor caini albi, pestriti, galbeni si maro. Mai rar, au fost raportati si “caini negri cerberieni”, ceea ce inseamna ca aveau doua sau trei capete.
Au fost zariti si caini negri fara cap, “caini urlatori” care parca sunt la vanatoare dar nu se vede prada pe care o urmaresc; nu se vede nici vanatoruil, despre care se spune ca ar fi diavolul.
Figurile cainilor au aspect inteligent, iar trupurile lor emana putere; sunt agili si rapizi. Sunt vazuti intotdeauna singuri, niciodata in grupuri si oamenii cred ca exista in afara timpului normal, traind poate chiar de secole.
Aparent, fantomele variaza de la o regiune la alta dar cel mai adesea sunt descrise ca fiind caini de dimensiunea unui vitel, care miros a pucioasa arsa, cu ochi rotunzi si blana lăţoasa, dar nu intotdeauna neagra. De exemplu, cainele despre care se crede ca bantuie pe langa Cawthorpe si Haugham, din Lincolnshire, este descris ca fiind alb, de dimensiunea unui vitel si cu ochi rotunzi si foarte mari. Cu Sith, cainele legendar al Scotiei este verde inchis la culoare, cu coada stufoasa pe care o ţine ridicata spre spate.
Ochii le sunt stralucitori, ca de foc. Unii afirma ca au orbite mari, goale, dar cel mai adesea sunt descrisi ca avand ochii sângerii, roşu stralucitor. Ochii par in unele cazuri atat de umani incat multi se asteapta ca acesti caini sa vorbeasca; privirea lor pare mai degraba interesata decat ostila.
Coltii sunt descrisi a fi mai mari decat media, lungi si ascutiti, si pentru multi oameni cainii par ca rânjesc, ca si cum ar sti ceva ce oamenii nu stiu. Uneori, bale albe, mirosind a sulf, li se scurg din bot.
Ghearele sunt lungi si labele uriase, dar nu se aude un sunet atunci cand fiara se misca in intuneric, si nu lasa semne pe unde trece, nici chiar pe pamant moale.
Cei care afirma ca au fost martori la astfel de aparitii sustin ca prezenta acestora provoaca o tensiune stranie si infricosatoare, adesea generand o stare ca de transa.
Cainii apar in amurg, la hotarul dintre zi si noapte si in lumina difuza corpurile lor sunt percepute ca siluete uriase, iar ochii le stralucesc ca niste carbuni incinsi.
In cele mai multe imagini sunt reprezentati ca fiind răi si viciosi, infricosatori, dar nu e obligatoriu sa fie asa, ei putand arata ca orice caine de talie mare cu blana neagra-carbune. Cainii iadului pot fi si creaturi foarte bune sau care simt remuscari atunci cand trebuie sa faca ceva ce nu le este pe plac.
Se mai spune ca acesti caini negri scot sunete ce imita exclamatiile prin care oamenii exprima anumite sentimente si senzatii; faptul, combinat cu expresia inteligenta a chipului ii determina pe unii sa considere ca sub aceasta forma se ascund spiritele unor morti.
Deseori sunt considerati personaje “din povesti”, ca si zânele, si apar in anumite locuri pentru a proteja ori ajuta. Spre deosebire de zâne, cainii negri au o afinitate neobisnuita faţă de metal. Se zice ca zânelor nu le place metalul (in special fierul), il evita, pe cand cainii pot trece si prin porti de fier, iar uneltele din fier (cum ar fi un topor) nu-i pot răni.
Ce orizont ai deschis asupra acestui subiect!
RăspundețiȘtergereMi se par atat de ciudate aceste idei despre blanosii cei negri. Parca deja mi-e mila de ei. Oare oamenii nu si-ar putea canaliza imaginatia pe lucruri mai frumoase? Ce vina au bietele patrupede?
Oricum, cu intalniri de gradul III sau fara ele, sa-ti fie zilele excelente, draga Diana!
Si acesti "caini negri" sunt... temelia fricilor unora cand vine vorba despre blanosi negri cat se poate de reali si de jucausi. :) Nu inteleg de ce se opresc toti la rau, cand acesti caini "dovedesc" ca pot fi si buni - mai ales cu cei care-i lasa in pace. :) Cred ca unii oameni ar trebui sa evite anumite filme! :))
ȘtergereMultumesc, Suzana draga! Zile fericite iti doresc, cu drag! <3
Multumesc si pentru atentie.