Istoria unei anecdote

Transcrierea unei discuţii radio care ar fi avut loc in 10 noiembrie 1995 între o nava militară americană şi autorităţile canadiene:

Americanii: Vă rog să deviaţi cursul 15 grade nord pentru a evita coliziunea.

Canadienii: Vă recomandăm să deviaţi voi cursul 15 grade sud pentru a evita coliziunea.

Americanii: Aici e căpitanul navei militare americane. Repet: deviaţi cursul.

Canadienii: Nu. Repet: deviaţi voi cursul.

Americanii: Acesta e portavionul USS Lincoln, a doua cea mai mare navă a Statelor Unite din flota atlantica. Suntem însoţiţi de trei distrugătoare, trei crucişătoare şi numeroase nave de sprijin. Vă cer să schimbaţi cursul 15 grade nord – unu cinci grade nord – sau vor fi luate contramăsurile necesare pentru a garanta siguranţa acestei nave.

Canadienii: Acesta e farul. Alegerea vă aparţine.

Reprezentanţii Marinei Americane au dezminţit “ştirea” care a făcut înconjurul lumii începând de prin anul 1996, fiind difuzată in jurnalele de ştiri de la televizor şi radio, in diferite emisiuni umoristice, in ziare ş.a.m.d.. mai ales din Statele Unite şi Canada, iar Internetul a făcut-o arhicunoscută.

Americanii au insistat că nu există o astfel de discuţie înregistrată şi că e doar o glumă care a apărut într-o colecţie de glume şi anecdote din 1992, după ce fusese relatată in “Cele şapte obiceiuri ale oamenilor foarte eficienţi” a lui Stephen Covey, 1989, care s-a inspirat dintr-o problemă de procedură publicată in 1987 într-o revistă editată de Institutului Naval American. Dar originea anecdotei e chiar mai veche: într-o carte din 1939 apare următorul fragment:

Ceaţa e foarte deasă. Ofiţerul unui vas cu aburi aruncă o privire peste bord şi, spre marea lui surpriză, observă un om aplecat peste o balustradă, la numai câţiva metri distanţă.

- Ai încurcat-o, prostule! urlă el. Unde naiba crezi că mergi cu nava ta? Nu ştii că am prioritate de trecere?

Din ceaţa deasă se aude o voce sardonică:

- Licărirea aceasta nu e o navă, şefule, este un far!

Originea poate fi plasată şi mai devreme, in 1931, într-o scenă satirică apăruta într-un ziar canadian care citează ca sursă un ziar din Anglia şi care înfăţişează doi bărbaţi cu portavoce – unul pe puntea unei nave şi celălalt pe pasarela unui far. Marinarul strigă:

- Unde te duci cu nava ta care licăreşte?

- Asta nu-i o navă care licăreşte; e un far!

Practic, susţineau americanii, gluma poate fi veche chiar şi de zeci de ani şi nimic de genul acesta nu a avut loc in realitate; o dovadă ar fi şi faptul că diferite persoane care susţin că e adevarată afirmă că incidentul a avut loc ba într-un loc, ba in altul…

La vremea aceea Marina Americană a avut mult de lucru pentru a scăpa de această tinichea agăţată de coadă pentru că ziariştii, producătorii de emisiuni etc. nu sunau pentru a confirma sau infirma fapta direct de la sursă, ci o preluau ca atare. Degeaba oficialii spuneau tuturor că nu mai există faruri in funcţiune pe coasta Statelor Unite încă de la mijlocul anilor 1980.

M-am gândit mereu că a fost doar vreun pifan care a vrut să se distreze pe seama Marinei – a spus un oficial al Marinei Americane.

Dupa tot efortul Marinei de a scăpa de tinichea, in martie 2008, directorul Agenţiei Naţionale de Informaţii a S.U.A. îşi incepe discursul la un simpozion ţinut la Universitatea John Hopkins (Baltimore) cu povestea farului: Acum… e adevărat. Am fost in afacerea informaţiilor, unde se ascultă convorbirile ş.a.m.d. Acest lucru e adevărat, există o înregistrare reală.

Pam pam! (??)☺

Pentru informaţii detaliate:

https://en.wikipedia.org/wiki/Lighthouse_and_naval_vessel_urban_legend