Pagini

2017-02-20

Nimic nou sub soare. Citate favorite

doi oameni discutand. unul isi spune problemele, celalalt se gandeste la ale lui
Una dintre pricinile pentru care găsim atât de puţini oameni care să pară chibzuiţi şi plăcuţi in conversaţie este că nu există aproape nimeni care să nu se gândească mai mult la ceea ce vrea el să spună decât să răspundă precis la ce i se spune. Cei mai capabili şi cei mai amabili se mulţumesc doar să arate o mină atentă, in vreme ce in ochii şi in mintea lor se citeşte o indiferenţă faţă de ceea ce li se spune şi o anumită grabă de a se întoarce la ce vor să spună ei, in vreme ce se vede in ochii şi in mintea lor o înstrăinare faţă de ceea ce li se spune, si că ard de nerăbdare să se întoarcă la ce vor să spună ei, când de fapt ar trebui să vadă că este greşit de a încerca să le placi altora sau să-i convingi, căutând atât de stăruitor să-ţi placi ţie însuţi, şi că a asculta cum se cuvine şi a răspunde bine este una din cele mai depline desăvârşiri la care poţi ajunge in conversaţie.
(Maxime şi reflecţii, La Rochefoucauld, Ed. Minerva, Biblioteca pentru toţi, Bucureşti, 1972)

Postare înscrisă in jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte, la un moment dat.

Pictura datata 1 ian 1836, aflata in Palatul Versailles
François VI, duce de Rochefoucauld, prinţ de Marcillac, fiul lui François V (guvernator de Poitou apreciat de Richelieu) s-a născut la Paris in 15 decembrie 1631, la Paris. A primit educaţia obişnuită copiilor de mari nobili: vânătoare, antrenament militar, eticheta de curte – dar şi o temeinică învăţătură umanistă. La vârsta de 15 ani se căsătoreşte cu o verişoara şi după şase ani au primul lor copil (vor avea împreună 8 copii).
François de La Rochefoucauld a fost autor de maxime şi memorii; a fost un fin observator al moravurilor şi caracterelor vremii. O cunoaşte, in 1635, pe ducesa de Chevreuse, una dintre cele trei femei care îi vor influenţa viaţa, ea fiind cea care îl atrage in intriga împotriva cardinalului Richelieu; a fost unul dintre cei mai activi rebeli ai Frondei.

Cea mai cunoscută operă a lui este Maxime şi Reflecţii asupra moralei, apărută pentru prima dată in anul 1665.

Sursa foto portret
https://en.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_de_La_Rochefoucauld_(writer)

22 de comentarii:

  1. Monsieur La Rochefoucauld a fost foarte întelept si se pare foarte întelept în arta conversatiei. Dar viata lui private ... OMG! Sa te însori la 15 ani ... :)) Ce vremuri traznite erau pe atunci în Franta!
    pupici draga mea, îti doresc o saptamana minunata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Parca numai in Franta erau vremuri zapacite! :)) De fapt, era cat se poate de firesc pentru ei...
      Omu' s-a asigurat din timp ca are cine sa aiba grija de el. :)
      Multumesc, Ella! Saptamana super iti doresc sa ai! <3

      Ștergere
  2. ooo..un adevar ramas valabil!
    intr-o conversatie de foarte de prea multe ori asa se intampla: fiecare se gandeste mai mult la ce vrea el sa spuna, asta i se pare cu muuult mai important decat ce are interlocutorul de spus :))

    pup Diana, frumoasa sa-ti fie saptamana! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Experimentez aproape zilnic aceasta lipsa de comunicare si n-o pot intelege... Din acest motiv am ales sa ascult si atat. :) Intr-un fel, ma amuz atunci cand sunt intr-un grup si toti vorbesc dar nimeni nu pare sa asculte. Apoi, la final, consata ca nu au ajuns la vreo concluzie si, uneori, n-au idee cam despre ce au discutat... :))
      Multumesc, Elena. Iti doresc o saptamana minunata! Pupici! <3

      Ștergere
  3. Vedem atât de des exemplificarea acestui adevăr... La muncă, pe stradă, la tv mai ales, dar si în relatiile cu vecinii, prietenii, chiar și rudele. Puțini oameni ating desăvârșirea conversației lăudată de La Rochefoucauld.

    Săptămână cât mai reușită, Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate...
      Un (alt) exemplu de "toti vorbesc si nimeni nu asculta" am avut cand aveam o banca fix sub balcon...
      Am un amic care imi telefona si incepea: "Buna, ce mai faci?" Incepeam sa ii spun ca... si el zicea: "Aha, fain. Azi am avut o zi..." si turuie despre ziua lui. Acum am invatat: cand intreaba ce fac zic "bine, tu?" si ascult. :)
      Multumesc, Zina. Saptamana frumoasa iti doresc!

      Ștergere
  4. E o lipsă de comunicare reală, la urma urmei...Credeam că e lipsa de răbdare tipică vremurilor moderne, dar iată că La Rochefoucauld ne arată că era valabilă și pe vremea sa. Și ce păguboasă atitudine, să nu-l asculți pe celălalt! Conversația celor în cauză se rezumă, practic, la un monolog.
    O săptămână luminoasă îți doresc, Diana dragă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Paguboasa atitudine, da - uneori le-ar putea scapa si ceva esential celor care nu asculta. Despre situatii penibile nu mai zic. :)
      Cred ca, intr-un fel, oamenii sunt impartiti in doua categorii (din acest punct de vedere): unii vorbesc si altii asculta - ma refer la cei pe care obisnuim sa-i numim "buni ascultatori". :)
      N-ar trebui sa ne mai miram ca lumea pare a fi cu fundul in sus aproape de cand e ea lume. :)
      Multumesc, Mirela draga! Iti doresc sa ai o saptamana minunata!

      Ștergere
  5. Bună Diana!
    Interesantă postarea ta și ce vremuri.. să te căsătorești la 15 ani!
    Îți doresc o săptămână frumoasă și ușoară!Vine primăvara....!
    Pupici cu drag,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Multumesc pentru apreciere.
      Oh! Dar si azi sunt zone unde adolescentii se casatoresc intre ei - ba chiar cu adulti trecuti de prima tinerete. :( Chiar si in RO, in cazuri deosebite (graviditate, de ex) fetele se pot casatori si la varsta de 16 ani.
      Cu placere. Imbratisari si pupici cu drag! <3
      Iti doresc sa ai o saptamana minunata!

      Ștergere
    2. Tu vorbesti serios? Cum sa se casatoreasca în Ro fetele la 16 ani, poate cele de ednie rroma sau... ?!!Desigur ca sunt destule colturi ale lumii care înca nu au învatat respectul pentru copii, pentru ca pedofilia e în floare. dar casatoria la 16 în Ro ma uimeste teribil ... Tu îmi frangi inima, chiar asa o tara decazuta avem? :((((

      Ștergere
    3. E pentru cazurile extreme, sa zicem, nu e o practica, dar acest fapt incurajeaza, in mare masura, un comportament care poate conduce la distrugerea multor vieti implicate. Legea stabileste varsta de casatorie ca fiind 18 ani dar pentru motive temeinice (starea de graviditate e fetei e cel mai “notoriu” motiv temeinic) minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu acordul parintilor etc. (art. 272 noul cod civil, al. 2 – asa era si inainte de acest nou cod civil). :(
      Se dau de ceasul disperarii sa impiedice, la rromi, casatoriile intre copii – sau intre adulti si copii (desi aceste casatorii nu se consuma cand copiii sunt chiar copii) si legea permite – in cazuri deosebite – casatoriile intre / cu copii.
      In codul penal se permite actul sexual cu minori care au implinit varsta de 16 ani – se deduce din dispozitiile art. 220 noul cod penal, pentru ca nu se scrie despre vreo pedeapsa ce ar suporta-o majorul care face sex cu un minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani. De-am vrea sa nu mai auzim de liceene care raman gravide cu barbati care sunt, uneori, mai varstnici decat tatii lor poate ca ar trebui sa luam exemplul legislatiei din unele state americane (si nu numai, dar e comparatia pe care o pot face in deplina cunostinta de cauza): faci sex cu un minor mergi la racoare si punct, nu umbli cu “a fost de acord” si alte bla-bla-uri, stiindu-se cat de naivi sunt cei mai multi adolescenti.
      Nu e chiar asa de decazuta tara. :) Nu inca. :(

      Ștergere
  6. Mă bucur cand aud (si) vesti bune despre americani. Fie si din anumite state; e o speranta că se poate.
    Păcat de francezii de azi: nu prea sunt repere...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pot fi si in alte cazuri exemple de "asa da". :)
      Gurile rele ar spune ca francezii de azi nu prea mai sunt francezi. :) Oh, dar stai! Patria "libertatii, fraternitatii, egalitatii" gazduieste pe teritoriul ei o armata de mercenari (Legiunea straina) din toate zonele lumii. In numele fraternitatii, desigur. :)

      Ștergere
  7. Daca ai sti cati oameni de genul acesta am intalnit!
    Si daca sunt si din categoria sefi si ar vrea sa pleci cu punctele lor de vedere, e tare naspa! :D
    O saptamana minunata, draga Diana! Pupici!<3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu. :) Cand eram mai tanara ma suparam ca nu pot spune si eu "ce ma doare" - mai apoi mi-a trecut.
      Oh, sefii! Aveam obiceiul sa zic ca ei si sa fac asa cum credeam.
      Multumesc, Suzana draga! Ziua minunata sa iti fie! Pupici! <3

      Ștergere
  8. Din pacate nu prea mai avem timp sa ascultam, multi sunt centrati doar pe sine.

    RăspundețiȘtergere
  9. interesant fragmentul ales - total actual şi în prezent !
    nu ştiu sigur dacă am mai citit ceva scris de Rochefoucauld dar este posibil să-i fi întâlnit numele prin multele cărţi, cu tentă istorică, citite de mine despre zbuciumata istori a Franţei ...
    felicitări pentru alegere!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Astfel de texte ne dovedesc ca prea multe nu se schimba in ceea ce ii priveste pe oameni. :)
      Sunt sigura ca i-ai intalnit numele; eu imi amintesc ca am intalnit numele unui print de Marcillac si prin romanele lui Al. Dumas dar si in seria "Rocambole", a lui Ponson du Terrail (banuiesc, insa, ca nu despre acesta era vorba) :)
      Am citit "Istoria Frantei" candva, dar mai multe tin minte de prin romane decat din acele volume ale lui Jacques Madaule. :)
      Multumesc.
      Noapte buna! :)

      Ștergere
  10. Excelent citatul ales de tine! Si vesnic actual! Stii, am impresia ca ma ajuta sa nu ma mai supar atat de usor pe oamenii carora degeaba le arat, negru pe alb, adevarul meu. Pentru ei nu exista decat un singur adevar - al lor. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! :) Ia-l ca motto si-o sa fie mai usor! :) Daaa... Usor de zis, mai greu de facut. Eu am inceput sa ma obisnuiesc si, in general, ii las cu adevarul lor si ei ma lasa cu al meu - atunci cand ii intereseaza, macar de complezenta, adevarul meu. :))

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.