Pagini

2018-08-27

Ce au devenit toţi ceilalţi? Citate favorite

Socrate: Nimic nu ne poate seduce, nimic nu ne poate atrage; nimic nu face urechea noastră să se orienteze, privirea noastră să se fixeze; nimic nu este ales de noi in multitudinea lucrurilor şi nu face inegal sufletul nostru, fără să fi fost, într-un fel, preexistent in fiinţa noastră, fie aşteptat in secret de natura noastră. Tot ceea ce devenim, chiar pasager, a fost preparat. A existat in mine un arhitect pe care împrejurările n-au terminat să îl formeze.
Fedru: După ce cunoşti asta?

cartea
Socrate: După nu ştiu ce profundă intenţie de a construi care nelinişteşte surd gândirea mea.
Fedru: N-ai fost nimic asemănător când existam.
Socrate: Ţi-am spus că m-am născut mai mulţi şi că am murit unul singur. Copilul care se naşte este o mulţime nenumărată, pe care viaţa o reduce destul de iute la un singur individ, cel care se manifestă şi moare. O cantitate de Socrate s-a născut odată cu mine, de unde, puţin câte puţin, s-a detaşat Socratele sortit magistraţilor şi cucutei.
Fedru: Şi ce-au devenit toţi ceilalţi?
Socrate: Idei. Au rămas la starea de idei.

(scurt fragment din dialogul Eupalinos sau Arhitectul, de Paul Valéry, dintr-un fragment mai lung citit in cartea Paul Valéry şi modelul Leonardo, de Gabriela Negreanu, Ed Albatros, Bucureşti, 1978 - lucrare de debut). Cele două personaje, Socrate şi discipolul Fedru, se întâlnesc in regatul lui Hades şi fac o trecere in revistă a vieţii pe care au consumat-o in lumea de sus; între altele, se întreabă ce ar face dacă le-ar fi dată şansa de a o lua de la capăt.

Despre autorul dialogului

Portret Paul Valery

Ambroise Paul Toussaint Jules Valéry (30.10.1871-20.07.1945), poet francez, eseist, filosof, interesat de teatru - a scris o piesă în două părţi („Mon Faust”) - şi de altele: a scris un număr de “colocvii” şi “dialoguri” (Socrate şi medicul, Eupalinos sau arhitectul, Sufletul şi dansul, Dialogul arborelui, Ideea fixă).

A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură in 12 ani diferiţi.
Valéry dezvoltă teoria semnificaţiei multiple a poeziei:
Versurile mele au sensul care li se dă în momentul lecturii. Ar fi o mare greşală - care ar contrazice esenţa poeziei - să se afirme că fiecare poezie corespunde unei anumite intenţii reale şi unice a autorului.
Îl interesau şi arta, istoria, muzica, evenimentele curente; îi plăceau aforismele - in cele 257 de caiete de note, unde, vreme de 51 de ani şi-a închis, zi de zi tot sistemul de notaţii şi reflecţii care-i sunt proprii folosea întotdeauna formula aforistică. Ca exemple:
Omul poartă in sine tot ceea ce trebuie pentru a-l umili. Fapt de care Părinţii şi teologii au prea abuzat.
*
Nimic nu face un om mai redutabil, mai implacabil, mai… ca facultatea de a vedea lucrurile… aşa cum sunt.
*
Politeţea este indiferenţa organizată.
*
Cine eşti? Sunt ceea ce pot.
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.

Despre autoarea lucrării Paul Valéry şi modelul Leonardo

poeta, eseista, redactor

Gabriela Negreanu (născută Vasilache; 06.07.1947-22.10.1995), poetă, eseistă, redactor.

Între anii 1970-1985 a fost redactor la Editura Albatros. În 1985 a fost înlăturată de la editură, mutată într-un post de funcţionară. După Decembrie 1989 a lucrat la redacţia Culturală a Televiziunii Române, realizatoare a emisiunii Logos şi ethos.

A scris poezii de la vârsta de 8 ani şi a activat în echipele de teatru ale şcolilor frecventate. Ca poetă, a debutat cu poezia Dunăre, în Luceafărul, 1983. S-a sinucis aruncându-se de de la etajul nouă al blocului in care locuia.

sursa foto Gabriela Negreanu: http://ilazu.blogspot.com/

10 comentarii:

  1. ”Copilul care se naşte este o mulţime nenumărată, pe care viaţa o reduce destul de iute la un singur individ, cel care se manifestă şi moare.” Cât adevăr! Și tocmai de aceea educatorii, fie ei părinți, școală sau alții trebuie să aibă ofere copiilor posibilitatea de a se manifesta în domenii variate, ca să descopere care este cel optim.

    Dar ce destin a avut scriitoarea prezentata...

    Numai bine, dragă Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E mare-mare lucru sa le fie "permis" copiilor sa-si gaseasca singuri calea; unii vor cauta mai mult, altii mai putin, si ar fi sanse mai mari sa existe si mai oameni care se simt bine in pielea lor. :)

      Cei care au cunoscut-o pe Gabriela Negreanu afirmau ca a fost un om pe care se puteau baza, un om cu suflet cald, dar avea o sesibilitate (prea) mare - am citit pe ici-colo...

      Multumesc, Zina draga! La fel! Zile senine!

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. A fost prima data cand am citit o astfel de... explicatie in astfel de context; m-a surprins. :)

      Ștergere
  3. Cu totul deosebita ideea. Este pentru prima oara cand am citit asa ceva.
    As fi tentata totusi sa o interpretez in sens metaforic. Exista un camp de posibilitati multiple de manifestare pentru un copil. Fructificarile depind de mediu. Foarte interesant!

    O saptamana frumoasa, Diana draga! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine m-au surprins ideile descoperite. :)
      Si ce nu se fructifica ramane la stadiul de idee, vorba lui Socrate in dialogul imaginat de Paul V.

      Multumesc, Suzana draga! La fel!
      Pupici! <3

      Ștergere
  4. SUUUUUPPPEEEERRRB!!!! <3

    Stii, mereu m-am gandit ca eu sunt putin defecta. Nu am putut sa imi aleg "ceva anume" ca sa "fiu" doar acel ceva.
    Am avut si eu fazele (probabil) obisnuite: balerina sau patinatoare (dar nu aveam un echilibru prea bun - din cauza ochilor) ... Apoi educatoare pentru ca imi place sa impart cu ceilalti ce stiu si aflu.
    Dupa care am cochetat cu medicina si design-ul (la prima am renuntat pentru ca nu sunt pe aceeasi lungime de unda simplista cu medicina actuala, nu cred ca omul e o masinarie; plus ca partea cu disectiile din anul I nu imi suradea DELOC - asta nu m-a impiedicat sa citesc o gramada de texte morbide in primul an la facultatea de limbi si literaturi straine.. -sic-; la a doua au fost mai multi factori: 1. geometria in spatiu, eu fiind la limbi straine in liceu, desi am facut si mate la greu, nu aveam pregatirea necesara si ajungem astfel la 2. locuri putine, intrat foarte greu la dsign, ce voiam eu... si 3. care a fost decisi- desi voiam sa pot desena cat mai bine, nu am vrut ca slefuind "cristalul brut" cum mi-a spus dna arhitecta care mi-a vazut desenele, sa distrug darul acesta de a desena "ce vad", si simt... dar nu regret:P ).

    Daca am vrut cu adevarat sa urmez o meserie insa - aceea a fost de actrita. Ma gandeam eu ca asa as putea trai nenumarate vieti si as putea fi tot ce imi doresc, fara a fi obligata sa fiu doar ceva anume. Dar poate ca si asta e doar o iluzie.
    Insa citind ce a spus P. Valery... nu ma mai consider indecisa. :)

    Ahhhh si mi-a placut mult ce a spus despre versurile lui. Mereu am avut o problema cu "criticii" lol.. mie imi placea sa simt poeziile si proza. Era interesant sa citesc parerile lor, dar mi se parea cumplit sa fiu obligata sa invat parerile lor ca litera de lege :))).

    In mod ciudat insa, cred ca atunci cand l-am studiat nu i s-a acordat la fel de mult "timp si spatiu" ca altor artisti.... pentru ca amintirile mele sunt extrem de estompate. Cred totusi ca am citit despre aforisme si.. ah neaparat sa caut cursurile si sa vad si in biblioteca ce carti am <3.

    Pupici cu drag!! Multumesc <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere, Rux draga! Si eu iti multumesc! <3
      In mod cert nu esti indecisa dar, cred, te vei opri din cautari la un moment dat, cand vei simti ca ai gasit ceva ce te reprezinta doar ca... celelalte Rux ar ramane doar idei. :) Indiferent ce am alege celelalte "eu-ri" ar fi doar idei.
      Mi-ai amintit de o fata care a tot ales ce si cum sa faca si in final... s-a maritat cu un milionar din Oman (nu e banc!) Cand, inca, ne mai intalneam,zicea ca la inceput i-a fost foarte greu sa stea mai toata ziua in casa, sa iasa doar insotita dar apoi s-a adaptat atat de bine incat parca pentru acea viata ar fi fost facuta! :)) Toate "celelalte X" sunt, azi, idei.

      Actrita?! Nu-i tarziu! Te inscrii la cursurile pentru actori amatori - daca e si la voi o "Scoala de arte" (e mai usor fara naveta) - si nu se stie unde te duce calea. Totusi, nu stiu daca actorii traiesc multe vieti dar e sigur ca se distreaza. Cumva, nu prea-mi vine sa cred ce-mi spune un actor (mai ales unul bun)! :) Prea stiu sa mimeze emotii. :)

      Medicina mi-ar fi placut, pentru ca e pentru oameni, altfel... ma rezum doar la primul ajutor - e prea complicata pentru mine.

      Am observat ca ai talent la desenat (desi nu am vazut prea multe desene) dar stiu - sigur! - ca ai talent la mesterit fel si fel de lucrusoare si o faci cu atat pasiune incat nu-mi vine a crede ca nu transformi aceasta pasiune in profesie!

      Educatoare - doar la gradinita - mi-ar fi placut! Am inlocuit o amica, timp de o luna, la o gradinita din oras. Cand s-a terminat luna imi lipsea larma facuta de ghemotoacele acelea! :)) De-as incepe sa scriu despre micuti cine stie cand m-as opri!

      Pare ca aveam aceeasi "problema" cu respectivele "comentarii". Cand auzeam vreun prof / vreo profa intreband "ce-a vrut sa spuna poetul / autorul?" cred ca nu exista sa nu raspund, in gand: "De unde sa stiu eu ce-a vrut sa zica altul?"

      Cartea din care am ales citatele am citit-o cu muuulti ani in urma - am si uitat ca o am, dar "Citatele favorite" m-au impina sa caut printre carti si am facut-o la modul: raftul cutare, randul cutare, cartea numarul... Asa am ales-o.

      Pupici cu drag! <3 Noapte buna! :)

      Ștergere
  5. Ai ales un fragment destul de interesant, nu am citit cartea ! Îmi place dialogul prezentat !
    Îți doresc o săptămână bună !
    Pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In dialog m-a atras mai ales finalul. :)
      Multumesc, la fel! Buna saptamana iti doresc sa ai si tu! Pupici!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.