Imaturitate politică sau doar ilogică?

Partidul de guvernământ din România a organizat un miting la Bucureşti, într-o sâmbătă spre seară, in iunie 2018. Ne întoarcem la “trăiască partidul”? Au adus oamenii ca-n excursie, cu autobuzele şi cu trenul (nicio problemă cu trenuri blocate, deraiate, poduri căzute, defecţiuni electrice etc.), şi le-au cerut să vină in uniformă: in alb, de la brâu in sus - să se recunoască între ei? Nuuuu! Să se vadă şi din satelit că sunt mulţi.

N-am înţeles de ce s-a organizat această adunare, dar mi-am cam dat seama, dar nu citind cartoanele ţinute de unii şi alţii… Pe unul dintre aceste cartoane scria: Prosperitate nu securitate. Adică ei, votanţii partidului aflat la guvernare, cu majoritate in parlament, se adresau… cui solicitând “prosperitate”? Opoziţiei?! De regulă, cei care sunt nemulţumiţi de guvernanţi apar cu lozinci fel de fel şi cer “puterii” să-şi schimbe atitudinea. Să înţeleg că votanţii aceştia nu sunt multumiţi de cei pe care i-au votat? Politicienii care au majoritate parlamentară au toate şansele să elaboreze o legislaţie benefică populaţiei - şi ar trebui să o facă fără bâlbâieli, cu un prealabil studiu de impact…  Insecuritate am primit cu toţii - dacă aceia au dorit cu pasiune au primit… legi care au dus la eliberarea din puşcărie a multor infractori violenţi. Să mai zică cineva că partidul nu îndeplineşte voinţa susţinătorilor săi. Cu prosperitatea e mai greu.

Când au scris “fără securitate” la ce s-or fi gândit? Nu vor să le fie bunurile in siguranţă, nu vor să meargă liniştiti pe stradă seară…?

Susţinătorii partidului aflat la guvernare s-au adunat la Bucureşti pentru a milita pentru prosperitate - între altele. Fain! De atunci nu mai putem de atâta prosperitate! Să dăm şi la alţii: zahăr (fabrici de zahăr dai cu tunul să mai găseşti in Ro), copaci (Tâmpa e aproape cheală pe o parte - se face loc pentru construcţii dedicate celor ca mine, ca tine… desigur), materii prime ş.a.m.d. - pe scurt: bogăţiile solului şi subsolului le dăm (de atâta prosperitate) şi nu vrem ceva in schimb - nu vrem pentru noi, ca cetăţeni (românul e om darnic), dar vrem pentru cei care guvernează statul, pentru cei care îşi mişcă fizicurile prin ministere, guvern, parlament, prin birouri de şefi in instituţii de stat, să-şi poată lua, sărmanii, alte câteva ceasuri de 3000 de euro bucata, o felie de plajă, o staţiune, o pădure, ceva case, un hotel, un iaht, acolo, pentru când or mere-n vacanţă.

Vorba altora: noi muncim, nu gândim!