Flori și frunze

O minunată zi de toamnă în iulie. A plouat liniștit, apoi a dat soarele, norii au ascuns soarele, vântul a-nceput să sufle nu prea convins, Miki e la căsuța ei, de muncit... Ce-i aia muncă?

Privesc teiul din dreptul ferestrei și-mi pare ușor înclinat - când l-au ciopârțit au tăiat crengile dinspre bloc iar acum pomul pare înclinat spre trotuar. Când s-o depune pe crengi zăpada grea a iernilor care vor veni... o rezista și el un an, doi... Cât poate rezista un copac astfel ciuntit care, în plus, are "norocul" de-a avea orientat spre trunchi, la nivelul rădăcinii, ventilatorul magazinului de la parter, care-l sufocă zi de zi cu un curent fierbinte și, din când în când, cu duhorile detergenților? Cui să-i pese că mai moare un copac din cauza celor care urmăresc profitul cu orice preț? Nu le pasă lor de sănătatea și liniștea oamenilor; cum să le pese de-un pom?! Vreau, nu vreau, trebuie să vorbesc cu cei care ciopârțesc copaci, să-l „uniformizeze”.

Tare rău mi-ar părea să moară acest tei. E barieră între apartament și soarele foarte puternic, e locul unde poposesc guguștiucii, vrăbiile, porumbeii, mierlele, coțofenele și alte specii de zburătoare, pe care nu le recunosc, și e paravanul care-mi conferă intimitate (în balcon) din primăvară și până-n toamnă. 

Mai are ceva teiul: flori (mai mult sau mai puțin) parfumate, o dată pe an!

Florile sunt numai spre vârf în acest an, și le văd doar dacă scot capul pe fereastră și privesc spre cer. Le-am fotografiat folosind „zoom”, dar telefonul nu-i performant și florile teiului se văd ca niște pete galbene.

Pentru că tot eram acolo, am fotografiat și firul de busuioc. 

De când am citit la Suzana despre busuioc (și am văzut poze) am încercat de câteva ori să am și eu, am plantat semințe dar n-au încolțit. Mi-a adus mama un fir, și semințe proaspete (pe care nu m-am învrednicit să le plantez).

Am fotografiat firul de busuioc și unde stă, de regulă: lângă geam.

Mi-a mai adus mama câteva fire de regina nopții - sper ca în acest an să aibă și flori, pentru că regina nopții de anul trecut n-a avut și, în final, s-a uscat (deși m-am străduit să am grijă de ea). De câțiva ani n-am mai avut regina nopții în balcon și mi-e dor de parfumul acestei flori care înmiresmează aerul noaptea. No! Regina nopții n-am fotografiat-o...

Una dintre plantele care-mi plac (face flori dar n-a făcut niciodată în toți anii de când o avem) este una cu frunze mari, lucioase, verde închis. 

E o tufă în toată regula dar peste iarnă stă în casă și nu prea îi priește, așa că an de an pierde din frunze. 

Am observat - pentru prima dată - că unele frunze sunt (de)colorate cu „model”. O fi de la prea multă apă? O fi vreo problemă cu planta?! N-am idee. Poate o găsesc pe net, să citesc despre ea.

Pentru că tot n-aveam chef pentru ceea ce trebuie m-am jucat cu fotografiile plantelor - rezultatul jocului se vede lângă fiecare plantă/frunză/floare.