Când te doare viața

Când te doare viața - și nu ai nici câți bani ți-ar trebui pentru a-ți „alina” durerea - ai sentimentul că te învârți într-un cerc a cărui arie se tot micșorează și ajungi în punctul care simți că te sufoci, că nu te mai poți mișca; ești în acel punct din care știi că nu mai poți porni fără ajutor. Nu strigi după ajutor, nu-l soliciți - știi că sunt alții care au și mai mare nevoie de ajutor - dar speri ca cineva să îți înțeleagă zbuciumul și să îți întindă o mână. Singur nu te mai descurci și orice mână întinsă e ca o gură de aer pe care o inspiri după ce ai fost nevoit să-ți ții respirația câteva minute, simți că greutatea care te apasă devine un pic-un pic mai ușoară.

Sunt mulți oameni care au nevoie de ajutor - prea mulți pentru a putea fi toți ajutați exact așa cum ar avea nevoie - dar câte un pic de la mulți păstrează aprinsă speranța de mai bine.

Marina Neciu din Gilău (Cluj) are trei copiii cu tulburări din spectrul autist: David, Ilinca și George. Despre familia Neciu aflați mai multe citind articolul Potecuței. Despre ce necesități urgente este vorba aflați (și) pe site-ul lui Groparu.

Donații pot fi făcute aici:

RON RO66BTRL01301201398873XX
EUR: RO21BTRLEURCRT0039887301

Beneficiar: Marina Neciu

Revolut: @marina9url