Despre magia Crăciunului

Crăciunul nu este despre daruri în primul rând, dar este și despre acestea. Este despre nașterea Fiului Domnului, despre familie, despre relații între oameni, despre dragostea de semeni, despre bucurie.

Magia Crăciunului e bucuria pe care o împărtășesc oamenii dintr-o comunitate în apropierea zilei de Naștere a Fiului Domnului, și fiecare își manifestă această bucurie așa cum simte, așa cum înțelege să o facă. Unii pun accentul pe mâncare și băutură, pe distracție și atât.

Am ajuns să cunosc că nu este altă fericire pentru ei decât să se bucure și să trăiască bine în viața lor; dar și faptul că un om mănâncă și bea și duce un trai bun în mijlocul întregii lui munci este un dar de la Dumnezeu. (Eclesiastul 3:12-13)

Un cadou pentru persoane dragi putem oferi în orice zi a anului. De ce deci, nu și de Crăciun? O faptă bună putem face în fiecare zi a anului - de ce nu și în preajma Crăciunului, când avem ocazia să ne unim mai mulți forțele fără a „ne vorbi între noi” și fără a ne căuta prea mult? Ne putem bucura în fiecare zi - de Crăciun, o dată în plus, alături de mulți alții, bucuria având un numitor comun pentru întreaga comunitate creștină: Nașterea Fiului Domnului.

Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubește Dumnezeu”. (2 Corinteni, 9:7)

Auzit-am un preot care grăia că-i o jignire la adresa lui Isus Hristos să vorbim despre „magia Crăciunului”. Se referă la faptul că abuzăm de anumite cuvinte, dar cred că l-a luat gura pe repede înainte. Nu înțeleg de ce „magia Crăciunului” e jignire la adresa lui Hristos. Noaptea în care s-a născut Isus este una magică - doar nu se naște în fiecare noapte un Fiu al lui Dumnezeu care să vină în lume pentru a lua asupra Lui păcatele tuturor. Din punct de vedere religios, toți oamenii sunt copiii lui Dumnezeu. Bine, poate nu chiar toți, dar cei care cred sunt.

Preotul se referă - deduc - la faptul că și acadelele și electrocasnice sunt oferite în această perioadă cu eticheta „magia Crăciunului”. În fond, nu mi se pare ceva foarte grav.

„Hristos nu e mag și nu face magie” - a spus preotul. Dar a făcut minuni! Credincioșii speră la minuni măcar în noaptea de Crăciun și/sau în jurul acestei nopți.

O fi greșit să cred că reducerile de preț la o mulțime de produse pot ține și de magia Crăciunului? Câștigă (aproape) toată lumea. Cu această ocazie pot cumpăra unele obiecte și cei care altfel nu și-ar permite. Împodobirea străzilor, vitrinelor, locuințelor îmi aduce un zâmbet în plus și este creată o atmosferă magică (fermecătoare), sclipicioasă, când am sentimentul - poate mai mult ca oricând - că orice este posibil. Vocea din capul meu îmi șoptește: „Totul e posibil, dar poate fi improbabil”.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. (Proverbele 17:22)

Oamenii se întâlnesc în jurul bradului împodobit - sau pentru a împodobi bradul - și cântă sau ascultă colinde, spun povești, își mai povestesc una altă fără a fi cu ochii la ceas, pentru că a doua zi dimineață trebuie să ajungă la muncă. Se poate vorbi de „magia Crăciunului” pentru că nu în fiecare zi avem timp (zile libere) să ne bucurăm în tihnă alături de cei dragi care nu locuiesc în imediata noastră apropiere și/sau care au un program la fel de încărcat ca al nostru.

Pe la biserici ni se vând cruciulițe, icoane, mătănii etc., ca pe un fel de „sprijin” pentru credință, sau ca „dovadă” că cine le are este credincios, deși n-ar trebui să avem nevoie de acestea pentru a ne mărturisi credința - de ce n-ar fi cadourile și bradul împodobit astfel de „sprijin”, de „dovadă”? Ni se oferă - de la cei de pe Muntele Athos (și nu numai) - „daruri de suflet”: alifii pentru diverse și săpun bio.

Se face mare tam-tam pentru a cumpăra cât mai mult în timp cât mai scurt - e adevărat (despre asta nu e Crăciunul) - dar cine ne obligă să cumpărăm?! Pentru a rămâne în contextul religios: cine nu rezistă tentației de a cumpăra ceea ce nu-i trebuie, neapărat, dar cumpără pentru că e cu preț redus nu poate zice că rezistă tentațiilor de la diavol chiar dacă merge la biserică de patru ori pe săptămână, spune rugăciuni dimineața și seara și are casa plină cu icoane.

Avem în suflet momentul Nașterii Fiului Domnului și cred că este în regulă să ne bucurăm și de „cele lumești”.

Bucurați-vă întotdeauna. Rugați-vă neîncetat. Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi. (1 Tesaloniceni 5:16-18)

Imagine de pasja1000 de la Pixabay