Pagini

2013-07-08

Parfum de alb - Poveste parfumata

Cine știe din ce motiv, niciodată nu mi-a plăcut alb pentru articole vestimentare, decor și altele de gen, dar îmi place când îl văd în Natura. Plantelor, animalelor, zăpezii... li se potrivește alb... Pe vremuri, când auzeam puștoaicele discutând despre rochia de mireasă îmi imaginam ca a mea va fi roșie. Când vedeam pe cineva îmbrăcat în alb îmi ziceam că seamănă cu un medic și imediat parcă simțeam mirosul dezinfectantului amestecat cu mirosul de medicamente, de sânge și alte fluide (pitici aliniați, ar zice unii). Mai târziu, când aflam despre cineva că e medic fugeam cât puteam de repede. Și, mă gândesc acum, cum o fi cu atracția dintre oameni? Chiar e o reacție chimică, așa cum afirmă unii cercetători? Pentru că s-a întâmplat să mă simt puternic atrasă de un bărbat iar când am aflat că e medic “mi-a trecut” de parcă n-ar fi fost - spre marea lui nedumerire, dar și a mea. Poate că mă copleșește “dorul de fugă” deoarece unii medici se cred un fel de “dumnezei”? Poate pentru că mulți dintre ei văd simptome de boală gravă în orice pistrui? Poate pentru că unii pretind bani de la cei aflați în suferință deși, când sunt admiși în profesiunea de medic, declară sub jurământ că sănătatea pacienţilor va fi pentru ei obligaţie sacră și că nu vor îngădui să se interpună între datoria lor şi pacienti consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială? N-am idee, dar nu mă gândesc serios să aflu răspunsul.

În anul 1988 am întâlnit pe doamna Mihaiela D. și, desigur, prima întâlnire a fost cu scântei. A refuzat să-mi semneze fișa de angajare până nu primeam avizul unui medic specialist - pentru că voiam să lucrez într-un domeniu în care ea, probabil, credea că-mi va fi afectată sănătatea. Dar eu m-am gândit c-o fi fost “mâna părinților”, care, și ei, considerau că domeniul în care doream să lucrez nu e tocmai pentru femei străvezii ca mine. De fapt, nu doream să lucrez în acel domeniu, dar nu mai voiam la primul loc de muncă și aș fi făcut orice să scap. Ieșind din cabinetul medicului ca Furiile întrebam în stânga și-n dreapta: “Ce naiba să-i dau femeii ăsteia să mă lase în pace și să semneze?” Toți răspundeau la fel: “Dacă vrei dușman pe viață încearcă să-i dai ceva”. “Dacă ești student și ai sesiune o să îți dea concediu cât ai nevoie, dar să nu îndrăznești să-i oferi ceva în schimb” - mă avertizau toți în privința faptului că e de-a dreptul periculos să-i dau șpagă acestui medic.

Curând după aceea, doamna Mihaiela mi-a devenit prietenă de suflet. Nu în sensul că ne vizitam, sau că o sunam în mod regulat sau altele de gen - eram doar pacient, ca oricare altul. Rar o căutam pentru că aveam vreo neplăcere ce se putea rezolva medical dar o căutam pentru fel și fel de sfaturi și îi destainuiam fel și fel de gânduri nebunești care-mi bântuiau mintea. Mergeam la ea cum merg alții la preot. Cunoscând-o și pe ea a început să îmi placă alb. Am înțeles că nu toate halatele medicilor sunt pătate de plicurile în care pacienții pun banii…
O compar cu un crin alb, regal. Parfum nu folosea, dar avea grația și puterea acestei flori care simbolizează puritatea, perfecțiunea, mila, maiestatea, și e preferată pentru botezuri și nunți dar apare și în jerbele mortuare, în trecut florile de crin fiind puse pe mormintele tinerilor nevinovați.
Despre crin - cu parfumul puternic pe care îl emană - se spune că este o floare pe care o iubești cu pasiune sau o detești la fel. Pentru mine, alb are parfum de crin.
Medicul este, undeva, în drumul omului către moarte. Sunt medici pe care îi iubim cu pasiune și medici pe care nu ne dorim să îi întâlnim. Uneori, de medic depinde dacă omul va intra în lume sănătos, dacă va trăi mai mult sau mai puțin. Pentru mine, acest medic a fost unul dintre puținii oameni în care am încredere oarbă. De mi-ar fi spus că am ochi negri aș fi crezut.
În vara acestui an vestea morții ei m-a năucit. La vârsta de 61 de ani a fost învinsă de cancer. A lăsat o mulțime de oameni cu sufletul îndoliat dar a și dovedit multora că oamenii nu trebuie comparați între ei, că medicii nu sunt toți la fel și cei mai mulți pun suflet în ceea ce fac, dar prea mult suflet consumat pentru ceilalți îi poate secătui la un moment dat.
Cu drag, doamnei doctor Mihaiela D.

Am ales parfumul Baiser Vole, lansat în toamna anului 2011 de casa Cartier. E un parfum aproape unifloral, feminin și cuprinde planta întreagă, cu floare, frunze și tulpină. Un parfum fin, ușor, care trimite cu gândul la puritatatea feciorelnică, la frumusețea subtilă.

Povestea parfumului Baiser Vole - Sărut furat - este imaginată - de creatoare - în jurul unui sărut uşor, dar furat într-un moment al pasiunii desăvârşite, numele sau puternic evocând contrastul dintre delicateţea sărutului şi cutezanţa de a-l fura.

Sursa foto: beautylish.com

Articol scris pentru Clubul Povestii Parfumate gazduit de Mirela, pe o tema propusa de Mala Teaha.

10 comentarii:

  1. Dragă Diana, revin să citesc pe îndelete și să mă bucur de revenirea ta, mi-e tare drag să te știu aici, din nou! Acum trebuie să ies, mergem să ne înscriem la liceu! Îți dai seama că s-a terminat examenul, azi are loc înscrierea la liceele vocaționale, iar Enya mea e admisă cap de listă la clasa de arte plastice! Ducem toate actele, alegem clasa, că sunt două, după care e gata, scumpa mea e liceancă intrată cu o medie absolut superbă. Acum putem să ne facem planuri clare de vacanță! Și la la revenirea acasă, vin să citesc cu tot dragul! Până atunci îți las un buchet de gânduri colorate, să-ți aducă bucurii! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am revenit, am citit și sunt impresionată. Așa cum au scris și prietenele noastre, anumiți medici fac cinste meseriei lor prin profesionalism și prin conduita morală. Mihaiela D. e acel om rar și cu un caracter nobil, care să știi că îmi amintește de propria mamă. Poate de aceea niciodată medicul care este mama mea nu s-a îmbogățit. Dar respectul pacienților l-a avut mereu, ca și ”crinul” tău, care este minunata doctoriță Mihaiela D. Și pe care o vei purta mereu în suflet.Iar gestul tău este infinit de pur, nobil și are albeața unui suflet curat, dragă Diana! Acolo unde este această doamnă acum, știe că n-a trăit inutil dacă tu, și alții asemeni ție, n-o veți uita, sfințindu-i bunătatea și noblețea.
      Îmi place foarte mult parfumul ales de tine pentru azi. Ești minunată și mă bucur mult că ai revenit, dragă Diana! Să ai o zi miununată! :)

      Ștergere
  2. Minunata povestirea ta! Ai multă dreptate când spui că sunt doctori care fac cinste profesiei nobile pe care şi-au ales-o, dar sunt şi mulţi care pătează acest nume - doctor - ce duce cu gândul la albul spitalelor şi la suferinţele pe care toţi în calitate de pacienţi suntem nevoiţi să le învingem. Dacă ai avut norocul să întâlneşti un asemenea OM, te poţi considera o iubită a sorţii. E lucru mare să găseşti acel om în halat alb care să-ţi inspire încredere, să te ghideze, pentru că în mâinile lui ajungi să-ţi încredinţezi viaţa, la urma urmei. Păcat însă că aceşti crini imperiali se sting prea repede datorită parfumului intens pe care îl împrăştie în jur...

    RăspundețiȘtergere
  3. Bine ai revenit, Diana! Imi lipseau povestile tale parfumate.
    Medicul de familie al mamei mele era exact ca si doamna Mihaiela, o persoana buna de pus la rana, un om care nu ar fi primit pentru nimic in lume bani de la pacienti si la care puteai merge ca la preot. A murit anul trecut...
    Sa ai o saptamana minunata!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mă bucur să aflu de existența (chiar dacă terminată) unor oameni deosebiți. De apreciat dedicația ta.

    RăspundețiȘtergere
  5. E o mare bucurie cand constatam invingerea unor prejudecati, cand scapam de generalizari...

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna dimineata si bine-ai revenit, draga Diana!
    Ma bucur ca s-a intamplat si ca ai revenit cu o poveste deosebita, scrisa atat de frumos. Din pacate putin cam trista fiindca vorbesti despre un OM frumos, despre care a meritat sa scrii, dar care nu mai este printre noi.
    O zi minunata sa ai!


    RăspundețiȘtergere
  7. Ce frumos e cand puterea schimbarii este purtata pe un fond alb. De multe ori tine de perceptia noastra felul in care ne comportam cu oamenii, uneori cu intregi bresle de oameni. Dar cum in orice domeniu exista exceptii, faptul ca ai intalnit o asemenea exceptie ti-a prilejuit asocierea crinilor cu albul, nu a sangelui si a mirosului de dezinfectant... :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Un parfum minunat. Eu mi l-am cumparat mai demult pentru ca l-am gasit pe aoro.ro la un pret foarte bun desi nu stiam prea multe despre el. A devenit preferatul meu.

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.