Pagini
2014-02-28
Reflexii în oglindă. Damasc
Ghiocelul
2014-02-27
Originea omului. Banc
Mama îi răspunde:
- Dumnezeu i-a creat pe Adam și pe Eva, ei au avut copii, și așa s-a format rasa umană.
Două zile mai târziu, fetița îi pune aceeași întrebare tatălui. El răspunde:
- Cu mulți ani în urmă erau maimuțe. Și au început să evolueze până au ajuns la ființele umane pe care le vezi astăzi.
Copila, confuză, se întoarce la maică-sa și-i zice:
- Mamă, cum se face că tu zici că rasa umană a fost creată de Dumnezeu, iar tata zice că a evoluat din maimuțe?
- Uite draga mea, e foarte simplu: eu îți vorbesc despre familia mea, iar tatăl tău despre a lui!
Trei ani de Povești Parfumate
Partide politice - generalități și cârcoteli
Partide politice - definitie
Partidele politice pot fi definite ca fiind asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program), definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii.
Partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor - art. 8 din (deocamdata) Constitutia Romaniei.
Functiile partidului politic
Functiile unui partid, afirma R.G. Schwartzemberg, sunt: functia electorala, functia de control a organelor politice; functia de definire si exprimare a pozitiilor politice.
Altii sunt de parere ca functiile unui partid sunt acelea de a fi intermediari intre popor si putere si de a-si asuma, atunci cand sunt la putere, directionarea politicii nationale.
In final, se poate constata ca un partid trebuie sa fie multifunctional.
Asociarea in partide, scria P.P.Negulescu, e un fenomen social, cetatenii indreptandu-si activitatea politica pe un drum sau altul, iar motivele asocierii sunt de ordin logic - privesc valoarea generala a ideilor in jurul carora se formeaza gruparile politice - si de ordin psihologic - privesc folosul personal pe care membrii lor pot sa-l traga, direct sau indirect, individual sau ca unitati ale unei categorii sociale.
Membrii unui partid politic
Membrii de partid, adica toti aceia care platesc cotizatii, trebuie sa isi faca auzita vocea in partidul din care fac parte; doar platind cotizatia si deplasand-se mecanic fie la votare, fie la vreun congres sau sedinta de partid nu vor determina indeplinirea scopului pentru care acei cotizanti s-au alaturat unui partid sau altul. Membrul de partid are dreptul sa isi spuna nemultumirile si reprezentantii trebuie sa-l asculte si sa ii raspunda cand are intrebari.
Atunci cand alegi sa faci parte dintr-un partid sau cand simpatizezi cu unul - daca nu e o traditie de familie un partid sau altul (si nu te intereseaza altceva) - te informezi despre programul acelui partid, despre doctrina sa politica si economica si analizezi daca se potriveste convingerilor tale - pentru a nu fi nevoit sa devii traseist politic, cum pare a fi foarte la moda azi deoarece partidele sufera acut de foame de bani, in principal, si uita ca au nevoie si de increderea votantilor. Reprezentantii la varf ai partidelor par sa se bazeze prea mult pe robotismul membrilor cotizanti, in primul rand - ceea ce este o dovada a lipsei de respect pentru toti aceia care le asigura existenta, in fond. Fara membri un partid nu poate exista.
M. Macovei a avut, in aceasta luna, o propunere: numarul minim de membri fondatori sa fie de 500, nu de 25.000 cum e acum (pana prin 2003 fiind de 30 de mii). O fi bine, o fi rau? Citez autoarea initiativei:
cer prin acest proiect un partid să se înființeze cu numai 500 de membri fondatori care provin din 10 județe ale țării, minimum, sau 9 și circumscripția români cu domiciliul în străinătate.
Sigur ca banuim de ce urmareste aceasta. Numarul de partide politice inscrise la Tribunalul Bucuresti e de peste 60. Vezi aici: http://www.tmb.ro//index.php/partide-politice (link invalid in iulie 2023) La ce numar se va ajunge daca numarul minim de fondatori scade la 500?! Si cand ma gandesc ca americanii si englezii traiesc mult mai bine decat romanii si au doar cate doua partide... In Romania functioneaza perfect principiul dezbina si cucereste - puterea politica. Cu prea multe partide politica romaneasca se sparge in sute de grupuri si grupulete de aceeasi orientare (factura), in fond, dar cu alta denumire si votantii vor fi perfect zapaciti, fiind posibil sa se ajunga la un rezultat al alegerilor total invers vointei politice reale, tocmai pentru ca totul va fi imprastiat, divizat. Totusi, in Ro nu pare ca vreun partid are o doctrina clara... Astfel, nu prea stim cum o fi mai bine: multe si marunte partide sau vreo 2-3 mari, dar cu ideologie clara si fara navetisti dintr-un partid in altul in functie de interesele de moment?!
Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. Cetatenilor le e mai usor sa aleaga si inteleg clar ce aleg, iar la nivelul puterii se asigura o majoritate neta si nu se mai umbla cu daruri si promisiuni pentru fel si fel de aliante. Bipartidismul poate functiona normal numai daca e sigur ca un partid nu va profita de perioada cat guverneaza pentru a schimba regimul politic.
Membri intr-un partid politic pot fi numai cei care au drept de vot - adica au implinit varsta de 18 ani; nu pot fi membri de partid anumite categorii de functionari: judecatori, procurori, politisti - ca exemple.
Un cetatean poate fi membru intr-un singur partid politic.
Opinie personala
Din pacate, partidele politice care exista azi in Romania nu au ideologie si nici reprezentativitate. Sefii de partide urmaresc castigarea puterii politice numai in interes propriu (sau / si in interesul celor care-l sustin in special financiar) si vin catre alegatori propunand fel de fel de masuri populiste care nu au o baza economica - cel putin - reala, dar obtin voturi pentru ca fiecare vrea sa ii fie mai bine din punct de vedere economic si, probabil, nu stie mecanismele economice, nu stie daca ceea ce i se promite poate fi dus la indeplinire sau ba - experienta ne-a invatat ca nu prea isi indeplinesc promisiunile cei care castiga puterea politica. Au ajuns chiar sa para a intelege ca prin crearea de locuri de munca trebuie inteleasa marirea aparatului de stat: mai multi functionari publici sau personal platit, in general, de la bugetul de stat. Prea multi isi imagineaza ca marind cheltuielile publice - intr-un fel sau altul - se poate echilibra o economie disfunctionala...
Cetatenii cu drept de vot si vointa de a vota ar trebui sa refuze - si sa reclame - fiecare sacosa cu un kg de zahar si un litru de ulei pe care e probabil sa le primeasca in apropierea alegerilor. Da, e mare saracia in unele zone, dar sa fim obiectivi: un kg de zahar si un litru de ulei nu sunt mare lucru si nicidecum nu vor ajunge pentru patru ani - cat dureaza un ciclu electoral. Merita sa te bucuri o saptamana si sa suferi patru ani?!
Cetatenii ar trebui sa nu semneze adeziuni numai pentru a-si ajuta un prieten sau o ruda. Cetatenii care vor sa fie membri de partid ar trebui sa ceara statutul partidului spre care se orienteaza, sa citeasca programul partidului respectiv, sa fie siguri ca vor sa fie inscrisi pe o lista sau alta si ar trebui sa fie membri activi, nu platitori de cotizatie. Cel care doreste sa fie membru intr-un partid ar trebui sa aleaga unul in care i s-ar permite sa-si dovedeasca si calitatile personale nu doar promptitudinea in platirea cotizatiei, altfel spus: sa i se permita avansarea in structurile de partid si altfel decat pe criterii financiare. Asa cum apar azi partidele par a fi structuri inchise la varful carora ajung, mai mult sau mai putin prin rotatie, cam aceleasi persoane, persoane care pot face donatii substantiale, in general, sau diverse servicii. Altfel e mai greu de explicat cum ajunge un agramat sa aiba functii de conducere prin diverse institutii ale statului.
2014-02-26
Doctrine politice - generalități
Doctrina politica - definitii
Doctrina reprezintă totalitatea principiilor unui sistem politic, științific, religios etc. (dex)
Noţiunea doctrină provine din latinescul doctrina, care înseamnă învăţătură - sau într-o accepţiune mai largă, concepţie, teorie - despre societate.
Dicționarul politic definește doctrina ca fiind un sistem închegat de concepţii şi de principii prin care se exprimă o anumită orientare, un curent de gândire filosofică, juridică, sociologică, ştiinţifică, religioasă, militară, etică, etc.
Doctrinele politice reprezintă sisteme de idei, teze, principii, concepţii, mai mult sau mai puţin elaborate, argumentate şi prezentate în modalităţi diverse, cu privire la organizarea și funcţionarea societăţii, la esenţa puterii politice, la conţinutul, formele și mecanismele de exercitare a acesteia, la rolul instituţiilor și al clasei politice, la raporturile dintre guvernanţi și guvernaţi.
Categorii de doctrine politice
1. Doctrine politice privind organizarea și conducerea democratică a societăţii - se ia în considerare îndeosebi voinţa cetăţenilor şi au la bază principiile statului de drept.
Doctrinele politice liberale şi neoliberale care urmăresc respectarea voinţei cetăţenilor în organizarea și conducerea societăţii și a statului de drept, pluralismul politic; au la bază principiile unor schimbări în viaţa social-politică în raport cu situaţiile noi ce pot apărea. Cetăţenii se bucură de largi drepturi și libertăţi faţă de stat, iar statul nu trebuie să intervină prea mult în viața socială.
Doctrinele politice conservatoare și neconservatoare merg pe linia păstrării unor structuri existente sau efectuarea unor schimbări cu multă prudenţă de către cei care deţin puterea politică. Statul trebuie sa aibă un caracter autoritar, cu rol de intervenţie în viața socială.
Doctrina politică democrat-creştină, în organizarea și conducerea societăţii, îmbină valorile și normele religiei creştine cu principiile și valorile democratice.
Doctrinele politice social-democratice concep organizarea și conducerea societăţii ca o expresie a voinţei cetăţenilor, pe baza pluralismului politic şi a statului de drept, având însă la bază principiul promovării intereselor oamenilor muncii în raport cu cei bogaţi. Social democraţii susţin ca statul să ducă o largă politică de protecţie socială, recurgându-se chiar la limitarea puterii celor bogaţi.
2. Doctrine politice privind organizarea și conducerea în mod dictatorial a societăţii - voinţa și interesele cetăţenilor, și au la baza principiul statului totalitar.
Comunismul, sau socialismul știintific, își are baza în socialismul utopic. Inițial gânditorii socialiști au conceput, teoretic, un stat în care sărăcia să fie eradicată - idee ce nu putea fi pusa în practica nici chiar prin încercarea de a duce la sărăcie pe cei bogați la acel moment al marilor revoluții sociale, prin naționalizarea băncilor comerciale, a tuturor întreprinderilor particulare și a imobilelor deținute de aceștia.
Doctrinele politice tehnocratice pot fi considerate ca doctrine de graniţă între cele două mari categorii. Tehnocraţia reprezintă o doctrină politică, care preconizează o organizare și conducere a societăţii pe baze raţionale, ştiinţifice, având în mod deosebit în atenţie ramurile productive. Instituţiile statului trebuie concepute în funcţie de nevoile obiective stabilite de ştiinţă, și urmează a fi realizate în conformitate cu cerinţele progresului istoric; statul nu va avea funcţii politice, ci doar funcţii tehnico-organizatorice.
În situaţia când se face abstracţie de voinţa cetăţenilor aceste doctrine deschid calea unor regimuri politice dictatoriale. Aplicarea ei în practică poate fi benefică numai în măsura în care nu face abstracţie de principiile politice ale democraţiei, ale statului de drept.
Doctrine economice
Orice doctrină politică este - trebuie să fie - dublată de o doctrină economică.
Doctrinele politice privind organizarea și conducerea democratică a societăţii se bazează pe doctrine economice privind economia de piaţa liberă, pe câta vreme doctrinele politice privind organizarea și conducerea dictatorială a societăţii au la bază doctrine economice bazate pe economia centralizată, pe amestecul fățiş al statului în economie ș.a.
Din punct de vedere economic, stânga favorizează intervenția statului în economie, iar dreapta garantează independența piețelor economice. Stânga susține interesele muncitorului, iar dreapta pe cele ale organizațiilor, ale întreprinzătorilor.
Ce este spectrul politic
Spectrul politic este o clasificare a pozițiilor politice, a ideologiilor sau a partidelor politice de-a lungul unei singure dimensiuni.
Acest concept de împărtire stânga-dreapta își are originea în modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majoră în cadrul Adunării Constiuante a Franței, în anul 1789. În ideea simplificării procedurii de numărare a voturilor, adepții conservării prerogativelor regelui s-au așezat în dreapta Președintelui Adunării, în timp ce adversarii lor s-au așezat în stânga.
Stânga include social-democrația, socialismul, comunismul și, în unele opinii, anarhismul (ultimele două fiind considerate de extremă stângă). Dreapta include liberalismul, monarhismul, conservatorismul, naționalismul și fascismul (ultimele două fiind considerate de extremă dreaptă).
În cazul partidelor de dreapta:
Economia e guvernată de legea pieței; control minim din partea statului;
Filosofia muncii e centrată pe proprietar. Dreapta urmărește egalitatea de șanse și cultura e cea care impune legea.
Ideile care i se atribuie în prezent dreptei sunt cele de ordine, morală, credință, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.
În cazul partidelor de stânga:
Filosofia muncii e centrată pe muncitor. Stânga urmărește egalitatea rezultatului, iar legea e cea care impune cultura.
La început stânga a fost asociată ideii de transformare, făcea apel al modernizare, la progres; de-a lungul timpului în această categorie au început să se încadreze partidele de orientare socialistă. Valorile care i se atribuie în prezent stângii sunt: reformă, dreptate socială, egalitate, libertate.
Vezi și
https://diana-kundalini.blogspot.com/2014/02/partide-politice-generalitati-si.html
https://diana-kundalini.blogspot.com/2014/06/liberalismul-doctrina-politica.html
2014-02-25
Big Brother și orașul inteligent. Brașov, primul smart city
2014-02-24
Bună dimineața Soare! Cămila și purcelul
Artist: Ian Joven |
Dragobetele saruta fetele
Este obligatoriu ca in aceasta zi barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Barbatii nu au voie sa necajeasca femeile si nici sa se angajeze in galcevi pentru ca i-ar astepta o primavara cu ghinion si un an deloc prielnic.
2014-02-21
Reflexii în oglindă. Apa care dansează
2014-02-20
Biserica poleită cu aur
2014-02-19
2014-02-17
Statuia de aur. Buna dimineata Soare!
gradina, unde cresteau niste trandafiri superbi - i-a atins si florile s-au transformat in aur.