Raport de iulie

Raport amănunțit despre ce-am făcut în luna iulie n-o să fac. E suficient că-s eu plictisită. Nu! Nu plictisită că n-am avut ce face, ci plictisită c-a tot trebuit să fac una-alta, mai puțin ce aș fi vrut. Cine m-a oprit?! Conștiința. Da, e „cine”, nu e „ce” - conștiința este o ea care mă bate la cap zilnic! Trebuie să-i găsesc un nume, s-o individualizez față de toate celelalte conștiințe (ale altora, nu ale mele; bănuiesc că nu am personalitate multiplă). Pinocchio îl avea pe Jiminy Cricket, un greieraș simpatic și înțelept - eu de ce să n-am așa un prieten?! Mă mai gândesc.

N-o mai lungesc pe introducere; de fapt, vreau să mă laud cu florile/plantele pe care le am în grijă de câțiva ani, dar numai în acest an m-am ocupat mai serios de ele și, probabil, m-au răsplătit - au înflorit, câteva.

Busuiocul n-a înflorit, încă; înflorit mai este cel adus gata crescut. Au crescut firele de busuioc din semințele pe care le-am plantat eu - până am reușit am mai plantat de câteva ori, fără succes.

Mama are trei trandafiri japonezi - de fapt, nu știu dacă sunt chiar trandafiri japonezi, dar așa le zice. Doi dintre trandafiri sunt mari - multe flori au făcut de-a lungul timpului, dar nu anul trecut și nici anul acesta. În schimb, a făcut o floare unul mititel, plantat de mama anul trecut.

Doar două zile m-am bucurat de ea înflorită deplin, apoi a căzut.

Epiphyllum (cactus-orhidee) e plin de flori! Nici această plantă n-a mai avut așa de multe flori de câțiva ani, deși e așezată în același loc din balcon, an de an.

Porumbeii din poză așteaptă să termine de mâncat guguștiucii, și să vină la masă ei. 

Atâta i-am mai alungat, să lase guguștiucii să mănânce, încât cred că au învățat: stau cuminți pe crengile teiului sau pe aiurea știind că vine și rândul lor. Serios! M-am gândit c-o fi coincidență, dar asta fac: așteaptă să plece guguștiucii apoi se înființează ei.

Colajul din ultima imagine este rezultat jocului pe tuxpi.com, cu floarea de trandafir.