Grija liberalelor pentru copii

De curând, femeile liberale – Organizația Femeilor Liberale (OFL), altfel spus – au ajuns la concluzia că sunt în pericol copiii, online, iar părinții nu au pârghii legale să își impună voința asupra activității copiilor, pentru binele acestora din urmă.

Ca să arate că fac și ele ceva, la Școala de vară, la mare (7-9 septembrie a.c.) – femeile din partidul zis Liberal – au ieșit la rampă c-o inițiativă legislativă privind siguranța copiilor în mediul online. Siguranța copiilor în viața de cu zi au rezolvat-o: nu mai sunt copii care abia au ce să mănânce de trei ori pe zi, nu mai sunt copii care merg pe jos la școală, mulți kilometri, indiferent de anotimp, nu mai sunt copii care învață în clădiri care stau să cadă și/sau școli în care nu au sursă de încălzire și/sau WC în incinta clădirii școlii, fiind nevoiți să meargă în fundul curții, și nu au apă curentă. Au rezolvat și problema cadrelor didactice, problema manualelor și toate celelalte probleme care pun în pericol sănătatea, integritatea și, uneori, chiar viața copiilor. Și atunci și-au îndreptat atenția spre mediul online.

Au numit campania Protejăm viitorul! Prin aceasta vor să încurajeze un dialog cu toți factorii de decizie sau grupuri interesate: părinți, profesori, copii, societate civilă, psihologi și medici, firmele din big tech, instituții ale statului sau decidenți politici. Zice, președinta OFL, senatoare:

În felul acesta vrem să le oferim părinților un instrument prin care să aibă ei puterea de a stabili ce au voie și ce nu au voie să facă proprii copii în spațiul online.

Până la această lege părinții nu au puterea de a stabili ce au voie să facă, online sau nu, copii lor?

Constituția României amintește despre Protecția copiilor și tinerilor, despre drepturile lor și ale părinților. Autoritatea părintească este reglementată în codul civil; sintagma autoritate părintească desemnează ansamblul de drepturi și îndatoriri ce revin părinților pentru protecția copilului, atât în persoana acestuia, cât și în bunurile sale. Se face referire la autoritatea părintească și în Legea 272/2004, privind Drepturile copilului. Mai exista COPPA - Children's Online Privacy Protection Act, adică Legea privind protejarea confidențialității online a copiilor.

E o realitate: copiii pot fi în pericol navigând online. Oare, n-ar fi mai bună educația în acest sens în locul unei noi legi prin care obligi părinții să-și dea acordul expres pentru ca minorii sub vârsta de 16 ani să-și facă un cont/să acceseze diverse platformede socializare? Doar întreb. În plus, la cât de inventivi sunt adolescenții (și nu doar ei), n-ar reuși ei să ocolească filtrele pe care liberalele le vor impuse printr-o nouă lege?! Știu ele, oare, că există, deja, reglementări de gen? Doar întreb.

Apoi: ce înseamnă acordul expres al părinților? Cum ar face ei asta? In proiectul de lege al liberalelor nu scrie decât că amănuntele de gen vor fi reglementate prin ordin de ministru. Exercițiu de imaginație: copilul X vrea cont pe site-ul cutare (sau vrea doar să citească/vadă ce e pe acolo, fără a-și face cont). Trebuie să-și dea acordul expres părintele / tutorele? Cum? Trimite către acel site copiile documentelor de stare civilă? Pe FB, pe YT, să zicem, dacă vor cont adolescenții / copiii.... Părinții vor trimite acte de stare civilă? Vor fi nevoiți să-și cumpere semnătură electronică? Cum va fi verificat consimțământul explicit al părinților?

Desigur, există mai multe variante: părintele va trebui să folosească un card de credit/de identitate, eventual, un număr de telefon la care să fie sunat (audio-video) și altele asemenea. Dar! În funcție de metoda de identificare a părinților, pot exista diferite probleme: părinții nu au timp să îndeplinească procedura; părinții nu vor să dea atât de multe date personale către siteuri; unii părinți nu știu cum să procedeze, alții s-ar putea să nu aibă un card; sunt copii care nu sunt crescuți de părinți dar nu s-a instituit tutela; unii copii pot avea nume diferit de al părintelui care îi are în grijă s.a.m..d. În plus! Dacă un părinte nu poate, nu vrea etc. să ofere acest acord înseamnă că toți copiii cu vârsta sub 16 ani care au azi conturi online vor pierde accesul. Ce reacție credeți că vor avea?

Părinții își dau acordul ca minorii sub vârsta de 16 ani sa aibă cont pe platforma de socializare X, dar:

1. Copilul ar putea să fie victima bullying-ului, a traficanților de oameni sau de droguri.

2. Părinții ar putea să nu înțeleagă foarte bine care e tema unei platforme sau alta și să-și dea acordul în necunoștință de cauză.

Or mai fi și alte puncte, dar ce se întâmplă în astfel de cazuri? Copilul răpit nu mai e căutat pentru că și-a dat părintele acordul să aibă cont pe undeva? Părinții vor fi trași la răspundere pentru că și-au dat acordul?

Din câte milioane de copiii or avea azi conturi pe aiurea, fără acordul părinților, un procent nu tocmai mare de copii au probleme grave online – de-ar fi foarte mulți bănuiesc că ar fi interzis accesul total – cu sau fără acordul părinților.

Sunt o mulțime de întrebări tehnice la care mi-ar plăcea să aflu răspuns de la membra liberală care a prezentat public proiectul de lege... In proiectul de lege nu existălămuriri, ci doar trimiteri la ce vor face alții dacă - prin absurd, din punctul meu de vedere - proiectul va primi girul unor părințiși va fi - prin absurd - votat de parlamentari.

Liberala care a prezentat public proiectul acesta ne spune că și alte state au astfel de legi: Franța, Germania, Marea Britanie, S.U.A. (doar câteva state de aici au o astfel de lege) Ce nu ne spune: vom fi nevoiți să oferim online tot mai multe date personale, pentru că, implicit, pare că ni se vor cere date câte în lună și în stele să dovedim că nu suntem minori. Nu ne spune nici câte discuții sunt pe marginea acestor legi în statele unde există – inclusiv despre dreptul la libera exprimare a copiilor.

Mai zice reprezentanta liberalelor:

Foarte mulți părinți cer un act normativ care să reglementeze ceea ce pot face copiii pe internet. (...) Acest proiect legislativ – care se află încă în faza incipientă a unei dezbateri publice – este cerut de societate.

Oare, societatea nu cere, mai întâi - sau în paralel - protejarea copiilor în real? Doar întreb.

În opinia inițiatoarelor, o astfel de lege e menită să rezolve trei probleme uriașe (nu-mi aparține exprimarea) cu care ne confruntăm în societatea modernă:

1. Efectele psihologice și neurologice nocive pe care supraexpunerea la ecrane și dependența de online le generează în rândurile copiilor, mai ales a celor de vârste fragede.

Ok. Nu tot ei, politicienii – de grija copiilor – susțineau ca toți copiii să învețe folosind tableta, laptopul etc. și mai puțin manualele fizice? Când citesc lecțiile pe un ecran nu se supraexpun?

2. Unele platforme sociale s-au transformat în locuri pline de activități infracționale grave, cărora copiii le cad pradă.

Haida-de! Parcă numai platformele sociale! Cică, zice liberala, foarte mulți își procură drogurile prin intermediul unor tipuri de social media... Dacă vor cere acordul explicit al părinților cei care vor droguri vor avea acces mai greu?! Oamenii aceștia chiar nu au idee ce-i posibil cu tehnologia? Chiar cred aceste persoane că un copil/adolescent fără conturi online – cu sau fără acordul expres al părinților – nu va obține ceea ce vrea?

Tot pe platformele sociale - se mai zice in discurs - se întâmplă adesea să acționeze grupuri de trafic de carne vie... Pfoaaa! În momentul în care părinții își vor da acordul expres copiii lor vor fi salvați!

La fel cum cea mai mare parte a bullying-ului se desfășoară online - se argumentează in continuare. Uau! O lege care pretinde părinților acord expres pentru conturile / accesul online al copiilor va eradica / reduce bullying-ul, online sau nu! Adică să cred că... in cazul in care o mie de copii au cont pe site-ul X (cu acordul părinților, evident!) bullying-ul nu va mai fi bullying pe acel site. Serios?

Avem cazuri de șantaj și de pedofilie sau pornografie infantilă- se mai spune. Cum ar rezolva acordul expres al părinților – măcar un pic! - aceste porcării? Politiciencele acestea chiar n-au idee câte cazuri de pedofilie au fost supuse judecății și pedofilii au scăpat total sau foarte ieftin, în real? Le invit să citească doar site-ul Dela0 (https://beta.dela0.ro/), dacă mai mult n-or putea. Sau, mai recent (septembrie a.c.): un cadru didactic predă/preda la două instituții de învățămant dintr-un oraș din Ro deși numele lui apare in registrul infractorilor sexuali.

3. Mediul online a devenit un catalizator al comportamentului teribilist. Din dorința de validare socială, mulți oameni (printre ei și copii) fac lucruri periculoase sau ilegale (...)

Urmează câteva exemple mediatizate pe larg in ultimul timp (la câte fac adolescenții și fără mediul online nu se pune, desigur). Un exemplu tot copiez aici: acte de violență explicită sau de infracțiuni cu tentă sexuală. Infracțiuni cu tentă sexuală?! Sunt sau nu sunt agresiuni sexuale (infracțiuni contra libertății și integrității sexuale)...  Unii, din dorința de validare politică, vin cu idei de legi inutile.

Ce propun femeile liberale?

Un proiect de lege care instituie măsuri eficiente și adaptate noilor realități (n.b. fie vorba: realitățile astea noi sunt vechi de mulți ani), pentru a crea un mediu online mai sigur pentru minori, cu prevederi clare pentru copii, părinți și furnizori de servicii online.

Altfel spus, vor să le impună părinților – și copiilor - unele prevederi. Vor sancționa părinții dacă nu știu să folosească un computer sau alt dispozitiv pentru a-și da acordul? Vor suferi copiii.

Obiectivul principal (...) este de a oferi mai multă putere părinților pentru a controla ceea ce fac copiii lor în mediile digitale. Este vorba de un control parental real care nu poate fi exercitat în lipsa unor reglementări exprese.

Pfuuu! Altfel spus, părinții nu își pot exercita autoritatea părintească (n-au control parental real!) în materie dacă nu au o astfel de lege?! Ha! Părintele poate (și are dreptul!) să supravegheze activitatea copilului său atât în mediul online cât și în real. Există, de mai mult timp, diferite metode prin care părintele care vrea poate controla / interzice ce face copilul său minor online.

Legea prevede o abordare triplă: acord parental explicit, responsabilizarea furnizorilor de servicii online și supravegherea de către autoritățile statului:

1. Până la vârsta de 16 ani minorii pot crea și utiliza conturi online doar cu acordul parental.

Zic și io: minorii aceștia nu pot accesa site-uri fără să aibă un cont? Pot! Nu pot accesa site-uri folosind contul altuia? s.a.m.d.

2. Se va institui un set de obligații pentru furnizorii de servicii online: filtre automate privind materialele care pot avea un conținut dăunător pentru dezvoltarea sănătoasă a minorului, adecvarea conținutului pentru siguranța minorului și eliminarea oricărui conținut cu caracter publicitar destinat copiilor.

Doar întreb: cum va fi în cazul unui magazin online? Copilul nu ar putea face cont pe un site de gen – teoretic – dar nici să viziteze site-ul n-ar avea voie fără acordul expres al părinților? Pe site-uri pentru jucării și altele destinate copiilor (sau nu) sunt reclame destinate copiilor (în ce sens conținutul să nu aibă caracter publicitar destinat copiilor? e un sens prea larg)

3. Autoritatea Națională pentru pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANARC) va verifica respectarea obligațiilor instituite.

Hm. De fapt, pare că ei vor un control mai aprofundat asupra vieții private. Altfel ce să supravegheze în plus autoritățile statului? Furnizorii de servicii online au cam implementat diferite filtre pentru protejarea minorilor – să-i supravegheze statul pe ei!

De ce cred aceste persoane că o astfel de frecție la picior de lemn este o soluție bună?

Zic politiciencele:

1. Mai multă siguranță pentru copii.

2. Responsabilitate partajată (furnizorii de servicii, părinți, autorități publice).

3. Mai bună reglementare (ANRC ar putea face verificări periodice, iar responsabilitățile și sancțiunile pentru furnizori online ar fi clare).

Zic și eu: părinții pot fi excluși, practic, din această lege – e între furnizori și stat în fond. Mai ales că nu toți părinții pot/știu să facă ce le va pretinde statul printr-o astfel de lege.

4. Educație digitală – legea încurajează o mai bună înțelegere a pericolelor online și promovează educația digitală atât pentru copii cât și pentru adulți.

Acest punct 4 ar fi de râs în hohote, dacă n-ar fi de plâns (chiar și plâns de milă, cu astfel de politicieni). Ei fac educația prin norme imperative! Oare, își amintesc acești deținători de funcții strălucite că există un cod penal, un cod rutier și etc. multe legi și coduri ale căror prevederi nu rezolvă mare lucru acolo unde nu este educație?! De ani și ani sunt aceste coduri și legi; și...? Ar putea conștientiza pericolele un om educat – dar nu prin norme imperative!

Persoana liberală încheie, cu hotărâre: Siguranța online a copiilor noștri nu e negociabilă!

De acord, dar... Cum au rezolvat siguranța copiilor offline? Ce-ar fi să se ocupe de siguranța copiilor în școli, în spitale, în instituții de îngrijire s.a.m.d.?

Nu reușesc să înțeleg de ce înainte de a veni cu legi practic inutile nu insistă să fie aplicate cele care există.

Poate că nu mai văd pădurea din cauza copacilor, dar inițierea unei astfel de legi mă duce cu gândul la vorba aia: Mircea, fă-te că lucrezi!

Acesta este punctul meu de vedere, exprimat la vedere și argumentat cum m-am priceput. Prefer să nu fiu victima mirajului celor care promit să mă apere, să apere copiii...

Cei care au un punct de vedere cu privire la o astfel de lege îl pot exprima la adresa de mai jos, unde pot citi cele vreo șase articole ale proiectului de lege (formularul e la finalul paginii):

https://campanii.pnl.ro/protejam-copiii-online/