Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc. (Jean Jacques Rousseau)
Libertate este condiția în care un individ are capacitatea de a acționa conform propriei voințe și, în același timp, de a-și atinge potențialul maxim. Libertate este un concept care are sensuri controversate. Libertatea și democrația sunt înțelese ca fiind conectate dar, practic, sunt antagonice - pentru că există acel „contract social” despre care a scris J. J. Rousseau (1712-1778). El vedea omul primitiv ca trăind solitar și izolat, fiind total liber, neîngrădit în libertatea lui. Factorii externi (nevoile sociale, pericolele etc.) au declanșat instinctul de conservare, determinând omul primitiv să renunțe la izolare și să formeze grupuri menite să crească forța indivizilor împotriva pericolelor, de exemplu. Organizarea de grupuri sociale - consideră Rousseau - a dus la apariția „contractului social”. Prin acest „contract”, oamenii au consimțit să renunțe la o parte din libertatea lor în favoarea unui suveran care avea obligația să ofere protecție supușilor săi. Protecția din partea statului devenise absolut necesară pentru că libertatea individuală absolută care exista anterior organizării grupurilor (contractului social, altfel spus) genera conflicte aproape permanente; siguranța colectivă putea fi asigurată numai prin cedarea puterii către un suveran. De la cutume (obiceiuri) s-a mers tot mai departe.
Ard câteva etape și ajung la apariția statului democratic. Statul era obligat să-și autolimiteze puterea și era obligat să se angajeze să nu stânjenească libera dezvoltare fizică, intelectuală și morală a individului.
Legile sunt raporturi necesare care derivă din natura lucrurilor, scria Montesquieu (1689-1755) în lucrarea sa „Spiritul legilor” - acceptând dreptul natural, autorul apreciază că acesta trebuie privit exact în contextul în care există, neputându-se aplica, de exemplu, aceeași lege civilă în orice țară. Prin „contractul social” indivizii, în mod conștient, cedează statului anumite prerogative care se exercită în interesul lor, al tuturor.
Filosoful englez John Locke (1632-1704) are ca punct de plecare în concepția sa libertatea naturală a individului. În lucrările sale se întâlnesc și unele elemente ale teoriei contractuale, respectiv: puterea statului derivă de la popor prin îngrădirea drepturilor indivizilor, dar tocmai în scopul protejării drepturilor lor fundamentale (drepturile fundamentale ale tuturor indivizilor, nu doar ale unora).
În lucrarea „Despre libertate”, John Stuart Mill ar fi fost primul care a accentuat diferența dintre libertatea individului de a acționa (libertatea de voință) și libertatea de a nu fi forțat să facă ceva. Limitarea libertăţii intervine prin raportare la ceilalţi oameni, prin faptul că orice persoană trebuie să respecte prin abţinere „jocul libertăţii celorlalţi” (Dan Claudiu Dănişor).
Libertatea este de mai multe feluri: libertatea de gândire (numită și libertatea conștiinței sau a ideilor - libertatea de a transpune în fapt gânduri și convingeri). Deși libertatea de gândire este axiomatică pentru toate libertățile, celelalte nu sunt deloc necesare pentru ca libertatea de gândire să funcționeze și să existe. Mai apoi: libertatea credinței (se protejează o gamă largă de credințe nereligioase, inclusiv ateismul, agnosticismul, pacifismul, veganismul etc.); libertatea de exprimare, libertatea de a se reprezenta fiecare după cum simte, libertatea de a-și alege statutul în viață, libertatea religiei, eliberarea din robie sau sclavie s.a.
Scopul legii este de a înfăptui în societate, cel puțin în parte, ordinea morală (Montesquieu).
Libertatea are limitele pe care i le impune justiția (zicea J. Renard).
Legea e o formă a ordinii. O lege bună trebuie în chip necesar să însemne o ordine firească (Aristotel).
Din punct de vedere juridic, legea - în sens restrâns - este actul normativ care emană de la puterea legiuitoare (Parlament, în cazul României) sau - în sens larg - de la orice organ competent, potrivit Constituției, să elaboreze acte normative.
Conceptul de libertate este unul complex - cuprinde o serie de idei care reflectă mai multe viziuni, în funcție de perspectivele din care este abordată noțiunea de libertate. Între noţiunea de libertate şi cea de drept există o sinonimie, dar din punct de vedere filozofic acestea nu se confundă. Natura filozofică a acestor idei generale delimitează în mod distinct originea conceptului de libertate, într-un cadru diferit faţă de mediul în care a apărut dreptul, ca principiu juridic. În timp, numai din punct de vedere juridic, drept și libertate au devenit sinonime, termenul drept a evoluat de fapt chiar din termenul libertate.
J. S. Mill a încercat și să definească „natura și limitele puterii care pot fi exercitate în mod legitim de societate asupra individului” subliniind un antagonism inerent și continuu între libertate și autoritate. A ajuns astfel la o întrebare esențială: cum se face ajustarea potrivită între libertatea individuală și controlul social?
O altă întrebare cu răspuns deschis, formulată ca urmare a intervenției statului: e necesar ca individul să plătească pentru siguranța lui prețul pierderii libertății individuale?
Ma intreb retoric daca oamenii chiar stiu cu adevarat ce libertati au conform Constitutiei Romaniei. Pentru ca daca NU stim ce avem nu stim ce pierdem... Aceasta este ecuatia. Si e simpla. Nu credeam sa vina o zi in care sa constat ca legile au fost date la cos. Stiinta este ingropata. Minciunile sunt pe toate canalele si prostia la fel. Am lasat la final tradarea. Este maxima...
RăspundețiȘtergereNu mai zic, ca ma enervez.
Doar ca mi-a placut mandala si culorile ei.
Pupici si seara frumasa, Diana draga!❤️ 😘
Trist mi se pare si altceva: sunt multi cei care stiu exact, dar rastalmacesc totul (sau ascund) tocmai pentru a-si realiza interesele personale si de grup. Nu se explica ce si cum si de ce...
ȘtergereStiinta nu are certitudini - asta stie orice om de stiinta care chiar e "de stiinta" (si orice om care gandeste singur), dar apar "specialistii" plini de certitudini si de orgolii.
Minciunile pot fi demontate, dar multora le place ceea ce aud si nu cauta mai mult. Acestora, si de le dovedesti ca au fost mintiti de altii tot pe tine se supara. 😊
La TV "apare" ce place telespectatorilor... Cred ca jurnalistii si oamenii de televiziune adevarati, care mai stiu ce-i aia deontologie, sunt independenti sau au plecat din Ro.
Tradatori vor exista mereu. Nasol ca unii inghit tradarea chiar si atunci cand ei sunt cei tradati (dar, poate nu-si dau seama - sau au interes care valoreaza mai mult decat onestitatea, loialitatea).
Am vrut albastru - sa fie senin, sa se limpezeasca lucrurile. 😊
Multumesc, Suzana draga! ❤️ Noapte buna, zi frumoasa! Pupici! 😘
Sunt doua intrebari. Deocamdata raspund, prin interpusi, la una:
RăspundețiȘtergereOrdinea socială cu preţul libertăţii nu este o afacere bună.
(Marchizul de Sade)
Aceeasi parere am si eu. Pentru "ordinea sociala" s-a ajuns pana acolo incat niste functionari stiu si de cate ori pe luna isi cumpara oamenii ața dentara (si ce marca, si de unde).
ȘtergereThis look so beautiful. Thank you for sharing.
RăspundețiȘtergerewww.exclusivebeautydiary.com
With pleasure. Thank you for appreciation.
Ștergere
RăspundețiȘtergereFaina expunere ! Merci !Dreptatea si libertatea autentica, absoluta, atemporala, este doar în Cuvântul lui Dumnezeu.
Un sfârsit de saptamâna relaxant, minunat, binecuvântat, draga Diana !
Cu placere. Si eu iti multumesc.
ȘtergereUn wekend asa cum vrei iti doresc sa ai si tu, Iosif!