14 aug. 2012

Despre spiritul legilor


Spiritul si litera legii. Abuzul de drept si frauda la lege
Acestea sunt probleme conexe cu interpretarea normei  juridice.
Abuzul de drept ia naștere atunci când se urmărește încălcarea spiritului legii, finalitatea urmarită de legiuitor.
Abuzul de drept constă în exercitarea drepturilor conferite de lege cu rea credinţă, cu încălcarea scopului pentru care ele au fost instituite, de fapt în scopul de a produce consecinţe vătămătoare pentru altcineva. Litera legii este folosită în mod nelegitim. Mobilul acestui comportament nociv poate fi dorinţa de şicană, răzbunare etc. De exemplu introducerea unei acţiuni în justiţie cu scopul de a-l şicana pe cel reclamat, cel care reclamă ştiind foarte bine că nu are dreptate, un funcţionar care în exerciţiul atribuţiilor sale nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte defectuos pentru a cauza o vătămare drepturilor sau intereselor legale ale unei persoane.


Frauda la lege constă într-o manevră nelegitimă făcută cu scopul de a eluda aplicarea unor norme care  sunt în mod normal aplicabile, pentru a promova ilegal  unele interese sau a ocoli consecinţe legale care nu convin = utilizarea literei legii şi încălcarea spiritului ei. Ca exemplu, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare se trece în înscris un preţ mai mic decât cel real pentru a evita aplicarea integrală a taxelor fiscale. Sau: două persoane încheie o căsătorie nu pentru a întemeia o familie, ci pentru a obţine, să zicem, cetăţenia unei ţări.
În cazul fraudei la lege, nu întotdeauna scopul în sine urmărit este ilegal, ci metoda de atingere a lui, de aceea sancţiunea nu este neapărat una penală.

*
Legea trebuie respectata este un comandament asupra caruia nu trebuie sa discutam, mai ales ca legea reprezinta materialul principal pe care judecatorii il folosesc atunci cand infaptuiesc justitia.
Sunt cazuri insa cand legea in litera ei este gresita, cand aceasta litera nu concorda cu o morala ideala spre care ar trebui sa tindem; sunt situatii cand un judecator considera ca litera legii nu este corecta, atunci el este obligat sa treaca peste aceasta litera si sa descopere spiritul acesteia, dar nu orice fel de spirit (pentru ca mai exista si spirite “rele”), ci acel spirit conform unei juste masuri si corectitudini care sa fie caracterizate  prin valorile morale.
Inchipuiti-va o situatie in care un judecator vede ca o lege este proasta, ca aceasta in litera ei nu este justa, ce trebuie sa faca acesta? 
Sunt multi care spun ca  judecatorul nu are ce face si trebuie sa aplice legea asa cum este aceasta.
Eu spun insa ca un  judecator trebuie sa aiba curajul sa treaca peste litera unei asemenea legii si sa caute corectitudinea in spiritul acesteia.
Niciodata un judecator care cauta corectitudinea trecand peste litera unei legi si cautand spiritul acesteia, nu ar trebui sa fie judecat ca o face pentru a nu aplica o lege. Dimpotriva acesta o face pentru ca vede lipsa unei juste masuri in litera legii si simte nevoia totusi sa o aplice, iar atunci cauta spiritul acesteia pentru ca aplicarea ei sa se faca totusi in echilibru cu echitatea si binele pentru cei care vin in fața justitiei.
(Gabriel Bălașa)

*
Montesquieu arata cum legile se ghideaza dupa moravuri. Pentru a explica insa mai departe de ce legile cu moravurile si manierele sunt strans legate, autorul vorbeste despre ”cum pot contribui legile la formarea moravurilor, a manierelor si a caracterului unui popor”
El spunea: “Nu este de ajuns să câștigi un cititor, el trebuie facut să gândească singur”.

Jean le Rond D’Allembert, notează despre Spiritul legilor (Cartea a XII-a)
Libertatea politică gândită în relațiile dintre cetățenii săi, constă în acea securitate în care ei traiesc sub protecția legii, sau cel puțin încredința existenței ei, ceea ce face ca niciun cetățean să nu simtă vreun fel de teamă în fața unui alt cetățean.
Nimănui n-ar trebui să-i fie permis să facă acuzații decât în fața legii, care întotdeauna va pedepsi, fie persoana acuzată, fie pe calomniator. În fiecare dintre celelalte cazuri, toți cei care guvernează ar trebui să spună împreună cu Împaratul Constantin: "Nu putem suspecta un om împotriva căruia nu există nicio acuzație, și în același timp, câtă vreme ea nu este facută fără niciun fel de dușmănie."

Cartea a XIII-a
Dimensiunea taxelor ar trebui sa fie direct proportionale cu libertatile publice. Astfel, in democratie taxele pot fi mai mari decit in oricare alt sistem, fara insa a fi impovaratoare, pentru ca fiecare cetatean priveste la ele ca asupra unui tribut pe care il plateste catre sine si care este menit asigura linistea si averea fiecaruia dintre ei. Pe linga asta, intr-un stat democratic, o injusta aplicare a impozitelor publice este mult mai dificila, deoarece este mai usor sa-i descoperi si sa-i pedepsesti pe cei care vor incerca acest lucru; cei care vor fi instruiti in stringerea taxelor sint obligati sa ofere explicatii detaliate primului cetatean ce va adresa o cerere in acest sens. 
In fiecare sistem de guvernamint, indiferent de tipul acestuia, cele mai  putin impovaratoare dintre taxe sint cele puse pe marfuri, deorece cetatenii le platesc fara a intelege acest lucru.
Mentinerea unui numar excesiv de trupe politienesti in vreme de pace este doar o ocazie pentru a aseza un numar nemasurat de taxe asupra cetatenilor, ceea ce inseamna o slabire a statului si instituirea unui instrument de sclavie asupra supusilor sai. Acea administratie fiscala care face ca intreaga suma ce este strinsa prin sistemul de taxe si impozite sa intre la tezaurul public este considerata a fi  prin comparatie mult mai putin cheltuitoare pentru popor si in consecintaeste mult mai avantajos atunci cind este adoptat un asemenea sistem fiscal prin care sa fie strinse aceste taxe, pentru ca o administratie fiscala intotdeauna este in mod pervers tentata a varsa in mainile unor particulari o mare parte din impozitele ce sint platite de populatie catre stat. Dar pe linga acestea, este ruinat totul (acestea sint propriile cuvinte ale autorului) atunci cind  profesiunea unui functionar din administratia fiscala este considerata stralucita, iar acest lucru se petrece atunci cind luxul acestor functionari atinge cele mai inalte cote. A permite unor oameni sa atinga o asemenea bogatie imensa prin intermediul banilor ce sint strinsi de la populatie si ce in mod firesc ii apartin acesteia, pentru a-i jefui apoi la rindul lor, asa cum s-a practicat la inceput in cadrul anumitor state, inseamna a repara o injustitie printr-o alta si a infaptui doua rele in locul unui singur rau. 

Cartea a XVI-a
Alaturi de sclavia civila poate fi plasata sclavia domestica oricea in care sint mentinute femeile in anumite state. Acest lucru se poate intimpla doar in acele tari din Asia, in care ele sint puse in conditia de a trai impreuna cusotii lor inainte inca de-a putea sa se foloseasca de ratiune. cind sint maritate, potrivit legilor acestui climat, de la virsta cind prin natura lor mai sint totusi copii. Acest subiect devine mai necesar inca in acele state unde este legalizata poligamia, un obicei pe care Montesquieu nu are pretentia sa-l justifice, in aceiasi masura in care acesta contravine si perceptelor religioase; dar care in acele state in care este admisa, vorbind doar din punct de vedere politic, poate avea o baza intr-un anumit grad, fie in natura climatului, fie in relatia pe care ar putea s-o aiba numarul femeilor in raport cu cel al barbatilor. Montesquieu vorbeste despre motivele repudierii si divortului si ne arata, din motive intemeiate, ca odata admisa repudierea, ea ar trebui sa fie permisa si sotiilor, la fel de bine cum este admisa in cazul sotilor.

Note explicative ale autorului - Spiritul legilor
1. Pentru o mai buna intelegere a primelor patru carti ale acestei lucrari, trebuie remarcat aici ceea ce eu inteleg sub numele de virtute, intr-o republica este intocmai ceea ce este manifestat prin dragostea fata de patrie, care reprezinta o dragoste fata de egalitate. Ea nu este o virtute morala, nici una Crestina, ci o virtute politica; este resortul care pune in miscare sistemul de guvernamint republican, asa cum onoarea este resortul ce ofera miscare monarhiei. Urmeaza de aici ca am distins prin dragostea fata de patrie si dragostea fata de egalitate, ceea ce apare utilizat aici prin apelativul virtutii  politice. Aceasta idee este una noua si de aceea m-am vazut obligat sa dau nastere unor noi cuvinte, sau sa dau o noua intelegere unor termeni mai vechi, astfel incit sa fie in concordanta cu ceea ce intentionam sa exprim. Cei care nu sint la curent cu aceste particularitati au rostit cele mai stranii absurditati, de pilda, ca opinia mea ar fi socanta in oricare parte a lumii, deoarece moralitatea este necesara in toate statele si sistemele de guvernamint.
2. Ar trebui ca cititorul sa-si noteze ca exista o mare diferenta intre a spune ca o calitate certa, o transformare a spiritului sau virtutii, nu constituie resortul princare este miscat sistemul de guvernamint si sa afirmi ca el nu poate fi descoperit in acel sistem de guvernamint. Acest lucru este asemanator cu a sustine ca o roata sau un pinion nu constituie resortul care pune in miscare mecanismul unui ceas, nu poate fi considerat ca inseamna a nega faptul ca acestea exista in interiorul mecanismului ceasului. La fel de departe cit este de realitate si afirmatia ca morala si virtutile Crestine lipsesc din cadrul monarhiei, iar de la acest fapt nu ar fi exclusa pina nici chiar virtutea politica. Intr-un cuvint, onoarea este descoperita intr-o republica, cu toate ca resortul acesteia este virtutea politica; iar virtutea politica poate fi descoperita si in interiorul unei monarhii, desi mecanismul acesteia este pus in miscare de catre onoare.
Pentru a incheia, cei mai onesti oameni despre care tratam in capitolul 5 nu sint Crestini, dar sint
oameni politici onesti, ce poseda acea virtute politica de care am mentionat aici. Sint oameni care iubesc legile tarii lor, iar acest lucru este stimulat de dragostea fata de aceste legi. Am asezat chestiunile intr-o lumina clara in prezenta editie, oferind un inteles mai precis acestei expresii ce-mi
apartine; si ce apare in cele mai multe locuri acolo unde am utilizat cuvintul virtute, alaturi de care am asezat termenul Politica.

Resurse: Gabriel Balasa; Colectia Mari clasici ai lumii; Ion Craiovan - Teoria generala a deptului, Ed Militara, Bucuresti, 1997

8 comentarii:

  1. Trebuie sa respectam legea sau putem citii si printre randuri? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Legea e clar ca trebuie respectata :) Imi place tare-tare intrebarea cu "cititul legii printre randuri"! :)) Poate ca sunt multi care fac aceasta si de aceea, uneori, unii pierd cu dreptatea in mana si altii nu sunt pedepsiti desi o merita! :)

      Viata fericita!

      Ștergere
  2. nu stiu acum cum e la Drept ... dar eu asa m-am simtit :))) ... ca la unul din cursuri ... cred ca de asta nu m-am apucat de Drept :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Intentia mea n-a fost sa "dau lectii"! :)) La cursuri e mai "vioi", pentru ca "se vorbeste in exemple"! :)

      Viata fericita!

      Ștergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  4. Politica si Legea ar trebui sa mearga mana in mana .... Din pacate, la noi nu merg...

    Am sters primul comm. N-as fi vrut sa se inteleaga gresit ce am vrut sa scriu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eheee... Multa apa va mai curge pe Dunare până când legile vor fi elaborate in interesul majoritatii (si la modul general) si aplicate "fara discriminare" :( Vointa legiuitorului ar trebui exprimata cat mai clar in norma juridica; normele juridice au un caracter general, impersonal față de o situatie concreta, individuala... dar când normele sunt date "cu dedicatie" se poate duce pe apa Sambetei un intreg sistem de drept... :(

      Viata fericita!

      P.S. Sa se inteleaga gresit n-ar fi fost posibil :)
      Cand am reusit sa public raspunsul... nu stiam unde s-a "dus"! :)

      Ștergere